CCR a publicat motivările deciziilor prin care a stabilit că legile bugetului sunt constituționale

Curtea Constituţională a publicat motivarea deciziiilor de respingere a sesizărilor depuse de AUR cu privire la bugetul de stat pe 2026 şi la bugetul asigurărilor sociale de stat. Legea merge la promulgare, la preşedintele Nicuşor Dan.

În motivarea deciziei, Curtea Constituţională arată că respinge, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi constată că Legea bugetului de stat pe anul 2026 este constituţională în raport cu criticile formulate.

Cu privire la criticile referitoare la fundamentarea nerealistă a bugetului din stat, prin prisma supraestimării absorbţiei fondurilor europene, a inconsistenţei parametrilor macroeconomici şi a riscurilor bugetare asumate, Curtea constată că aceste aspecte nu au nicio relevanţă în privinţa constituţionalităţii legii.

CCR a publicat motivările deciziilor prin care a stabilit că legile bugetului sunt constituționale

Fundamentarea pesimistă sau optimistă a realizării veniturilor/cheltuielilor bugetului de stat, cu alte cuvinte, sustenabilitatea planului financiar al statului, sunt chestiuni de responsabilitate politică a Guvernului/Parlamentului, după caz, care nu afectează constituţionalitatea legii bugetului, arată CCR în motivare, conform News.ro.

Judecătorii CCR menţionează că construirea bugetului de stat cu luarea în considerare a unui deficit bugetar de 6,2% din produsul intern brut este, de asemenea, un aspect de responsabilitate politică în domeniul bugetar, şi nu de constituţionalitate a legii bugetului de stat.

Citeşte şi: VIDEO Nicușor Dan: În secunda în care vine motivarea CCR, promulgăm Legea bugetului

Guvernul este cel care elaborează proiectul bugetului de stat şi, în îndeplinirea acestei competenţe constituţionale, evaluează veniturile şi cheltuielile pe care fundamentează bugetul, afirmă judecătorii constituţionali.

”Cu alte cuvinte, principial, bugetul se construieşte având în vedere situaţia economică obiectivă a statului, precum şi pe anumite proiecţii şi previzionări pe care doar Guvernul le poate realiza.

Curtea Constituţională nu are competenţa de a stabili ea însăşi aceste situaţii obiective sau de a realiza o proiecţie proprie pe viitor a evoluţiei economico-bugetare a statului, întrucât s-ar subroga în competenţele proprii ale Guvernului.

Citeşte şi: Bolojan depune la CCR argumentele în susținerea celor 4 măsuri contestate de Avocatul Poporului

Evident, astfel cum s-a arătat, în discuţie sunt nu numai aspecte obiective ale situaţiei economice naţionale, ci şi chestiuni de anticipare a diverselor procese, evoluţii, riscuri sau crize ce pot avea loc în cursul anului bugetar”, arată CCR în motivare.

Potrivit CCR, bugetul de stat nu poate prevedea cu o exactitate absolută evoluţiile economice în cursul unui an bugetar, ci trasează marile direcţii ale acţiunii statului din perspectivă bugetară.