Corpul aristocratei Anne d'Alegre, care a murit în 1619, a fost descoperit în timpul unor săpături arheologice la Chateau de Laval, în nord-vestul Franței, în 1988.

Îmbălsămat într-un sicriu de plumb, scheletul ei - și dinții - erau remarcabil de bine conservate.

La vremea respectivă, arheologii au observat că avea o proteză dentară, dar nu aveau instrumente avansate de scanare pentru a afla mai multe.

Recent, o echipă de arheologi și stomatologi au identificat că d'Alegre suferea de o boală parodontală care îi slăbea dinții, potrivit unui studiu publicat în Journal of Archaeological Science Reports din această săptămână.

Citește și

Iată obiceiurile sănătoase ale oamenilor care nu se îmbolnăvesc aproape niciodată

Cele mai bune și mai rele date în 2023 pentru acțiune. Adaptați-vă calendarul pentru câștig

O scanare "Cone Beam", care folosește raze X pentru a crea imagini tridimensionale, a arătat că o sârmă de aur fusese folosită pentru a ține împreună și a strânge mai mulți dinți.

De asemenea, ea avea un dinte artificial făcut din fildeș de elefant - nu de hipopotam, care era popular la acea vreme.

Dar această lucrare dentară „ornamentală” nu a făcut decât să înrăutățească situația, a declarat Rozenn Colleter, arheolog la Institutul Național Francez pentru Cercetări Arheologice și autor principal al studiului.

Firele de aur ar fi avut nevoie de strângere repetată de-a lungul anilor, destabilizând și mai mult dinții vecini, au spus cercetătorii.

D'Alegre a cunoscut durerea nu doar din motive medicale. Femeile aristocrate erau supuse unei presiuni uriașe într-o perioadă în care aspectul era văzut ca fiind legat de valoare și rang în societate.

Ambroise Pare, un contemporan al lui D'Alegre, care a fost medicul mai multor regi francezi și care a proiectat proteze dentare similare, susținea că „dacă un pacient nu are dinți, discursul său devine depravat", a declarat Colleter pentru AFP.

Un zâmbet frumos era deosebit de important pentru d'Alegre, o mondenă controversată" văduvă de două ori, „care nu avea o reputație bună", a adăugat Colleter.

D'Alegre a trăit o perioadă tulbure din istoria Franței. Ea a fost o hughenotă, când protestanții au luptat împotriva catolicilor în Războaiele religioase franceze de la sfârșitul anilor 1500.

La vârsta de 21 de ani, era deja văduvă o dată și avea un fiu mic, Guy XX de Laval.

Când țara a intrat în cel de-al optulea război religios, D'Alegre și fiul ei au fost nevoiți să se ascundă de forțele catolice, în timp ce regele le-a confiscat proprietățile.

Fiul ei s-a convertit apoi la catolicism și a plecat să lupte în Ungaria, murind acolo la vârsta de 20 de ani.

După ce a rămas văduvă a doua oară, D'Alegre a murit de boală la vârsta de 54 de ani.

Dinții ei „arată că a trecut prin mult stres", a declarat Colleter.

Cercetătoarea speră că noile dezvăluiri „vor contribui puțin la reabilitarea ei".

Se estimează că bolile parodontale severe afectează aproape o cincime din adulții din lume, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.