FOTO Misterul spadei de bronz cu cupă la mâner de la Lăpuș. A fost descoperită întâmplător pe câmp

DE Alin Crișan | Actualizat: 21.03.2024 - 20:30
Misterul spadei de bronz cu cupă la mâner de la Lăpuș. A fost descoperită întâmplător pe câmp - Foto: Zamfir Șomcuteam / Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș
Misterul spadei de bronz cu cupă la mâner de la Lăpuș. A fost descoperită întâmplător pe câmp - Foto: Zamfir Șomcuteam / Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș

Misterul spadei de bronz cu cupă la mâner de la Lăpuș. A fost descoperită întâmplător pe câmp, în timpul unor lucrări agricole.

SHARE

O spadă de bronz cu cupă la mâner fragmentară a fost descoperită întâmplător, în primăvara anului 1998, cu prilejul lucrărilor agricole pentru plantarea cartofilor, în locul numit de localnici Tufele Dobăneștilor, este exponatul săptămânii la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.

Misterul spadei de bronz cu cupă la mâner de la Lăpuș. A fost descoperită întâmplător pe câmp

Locul descoperirii este situat în partea sud-vestică a localității, la 500 m est-sud-est de intrarea în localitate dinspre Târgu Lăpuș (DJ 109 F), la 270 m est de podul peste pârâul Iedera, pe panta lină, vestică a terasei Tufele Dobăneștilor.

Citește și: Misterul spadei de aur descoperită în România. E veche de 3.700 ani și e unicat în Europa

Spada a fost descoperită în anul 1998 în una din grămezile de pietre de la marginea parcelei pe care se plantau cartofi de Petre Giurgiu elev la aceea dată, iar în perioadele de desfășurare a săpăturilor arheologice din necropla tumulară de la Lăpuș (tumului 21) acesta a lucrat ca muncitor, potrivit historia.ro.

Spada a fost găsită în stare fragmentară, o mica parte a cupei este ruptă recent, foarte probabil la scoaterea ei din pământ, de asemenea partea inferioară a lamei a fost ruptă din vechime. Lama cu secțiunea romboidală este decorată cu câte un registru format din câte trei linii incizate paralele cu tăișurile.

Cercetările de suprafață efectuate în locul unde s-a făcut descoperirea nu au dus la identificarea altor vestigii arheologice (Carol Kacsó, Dan Pop 1998 - 14.05.1998; Dan Pop, Raul Cardoș, Dorian Ghiman, Zamfir Șomcutean 2007 – 11.10.2007) astfel că se poate considera că piesa a fost depusă izolat, în vecinătatea necropolei tumulare din Podanc.

Depozite de bronzuri

În imediata vecinătate a necropolei tumulare de la Lăpuș au fost depuse mai multe depozite de bronzuri sau piese izolate: depozitele de bronzuri Lăpuș I (secătura Savului) și Lăpuș II (Valea Herții) sau celtul de bronz de la Poienile Danciului, potrivit muzeulbaiamare.ro.

Este interesant de remarcat că același descoperitor – Petre Giurgiu, împreună cu un coleg de școală și el muncitor pe șantierul arheologic de la Lăpuș Podanc – Cosmin Tomai, a descoperit, în anul 1998, depozitul de bronzuri de la Valea Herții (Lăpuș II).

Citește și: Care a fost cel mai faimos duel din istoria României? Victimei i s-a ridicat o fântână în București

De numele familiei Giurgiu (a Mărinăilor) se leagă și alte descoperiri de bronzuri, bunicul său, Nicolae Giurgiu a găsit, în anul 1932, primele piese din primul depozit de la Secătura Savului, iar mătușa sa, și ea muncitoare pe șantierul arheologic de la Lăpuș Podanc, Elena Giurgiu a descoperit în 1995 celtul de bronz de la Poienile Danciului.

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te