Cum a ajuns fiica lui Ștefan cel Mare eroină de basme rusești? Mult mai puțin cunoscut decât al multora dintre frații săi vitregi, dintre care unii au ajuns chiar și pe tronul Moldovei, destinul Elenei, fata din prima căsătorie a voievodului a fost la un pas de a fi unul glorios prin fiul ei.
Cum a ajuns fiica lui Ștefan cel Mare eroină de basme rusești? Nepotul domnului, aproape să fie țar
Despre fiicele marelui domnitor al Moldovei se cunosc mai puține lucruri sau, oricum, viața lor a devenit doar o notă de subsol la istoria faptelor nemuritorului lor tată.
Dar una dintre ele, Elena, a avut un destin special, fiul ei ajungând chiar co-regent al Rusiei, alături bunicul din partea tatălui, marele cneaz Ivan al III-lea.
Mama Elenei a fost prima soție a lui Ștefan cel Mare, Eudochia din Kiev, sora cneazului rutean de Kiev, Simion Olelkovici, cnezat care intra în componenţa Ducatului Lituanian.
De altfel, Eudochia i-a mai dăruit voievodului și doi băieți, conform unor istorici, Bogdan și Pavel, care au murit, însă, de tineri.
Ea însăși a decedat în 1467, fiind înmormântată în Biserica Mirăuți - care era, pe atunci catedrala Mitropoliei Moldovei - din Suceava, Cetatea de Scaund a țării.
Elena s-a născut în jurul anilor 1464-1466 și avea să aibe o traiectorie în viață care a dus-o de la extaz la agonie
Trebuie menționat că, îîn secolul al XV-lea, nu exista o Rusie în sensul actual al cuvântului.
Citește și: Care a fost soarta reală a fiului lui Mihai Viteazul? A fost „omorât” în film de Sergiu Nicolaescu
Era un cnezat al Moscovei, aflat la sute de kilometri de Moldova, care abia începea să se extindă spre regiunile slave din împrejurimi.
Între Moldova și acel cnezat se situa Marele Ducat Lituanian, ce se întindea de la Marea Baltică la Marea Neagră, în care intrau mai multe foste cnezate est-slave (Rutenia).
Pentru teritoriile slave luptau moscoviţii cu lituanienii, iar Ştefan cel Mare a încercat chiar să medieze acest conflict, datorită legăturilor dinastice cu ambele părţi.
Cum am arătat, prima lui soţie, Eudochia, era sora cneazului rutean de Kiev Iar Elena, fiica celor doi, avea să aducă o legătură strânsă și cu tabăra adversă, cnezatul de Moscova.
Marele Cneaz Vasili al III-lea, fiul Sofiei, cel care i-a „furat” tronul Rusiei nepotului lui Ștefan cel Mare - Foto: Arhiva
Acesta era condus de marele cneaz Ivan al III-lea, care a domnit între 1462 - 1505.
Titulatura de „țar” avea să apară ceva mai târziu, în timpul lui Ivan al IV-lea, zis „cel Groaznic” (1533 - 1584), care s-a încoronat „Țar al tuturor Rusiilor” în la 16 ianuarie 1547.
Ce s-a întâmplat cu Elena, a explicat doctorul în istorie, Virgil Pâslariuc, pentru site-ul elenarobu.md.
„Cu Eudochia, Ştefan a avut o fiică, Elena, numită de moscoviţi, Voloşanca (românca) căsătorită cu Ivan cel Tânăr, fiul cneazului Ivan al III-lea la 1483.
Se mai ştie că Ştefan a încercat să obţină sprijinul cuscrului său în lupta cu turcii, dar distanţele erau prea mari, astfel încât sprijinul n-a mai venit”, spune Virgil Pâslariuc,
Căsătoria Elenei cu Ivan cel Tânăr, moștenitorul tronului cnezatului Moscovei a avut loc în 12 ianuarie 1483.
Foarte rapid a venit pe lume și un copil. Mai mult, a fost vorba de un băiat, botezat Dimitrie/Dmitri Ivanovici, născut pe 10 octombrie 1483.
Succesiunea părea asigurată, iar nepotul lui Ștefan cel Mare devenea următorul moștenitor al tronului, după tatăl său.
„Iniţial era totul bine şi frumos. Elena i-a dăruit lui Ivan un băiat, Dimitrie, care trebuia să fie moştenitorul tronului moscovit.
Se presupune că Elena Voloşanca, ar fi fost prototipul Elenei cea Frumoasă (Елена Прекрасная) din poveştile populare ruseşti. Dar ce e de basm, nu durează mult”, a mai arătat istoricul.
În 1490, Ivan cel Tânăr moare, probabil otrăvit, iar Dimitrie/Dmitri a fost desemnat co-regent de către Ivan al III-lea și a fost încoronat ca succesor oficial al acestuia, între 1498-1502. Dar lucrurile aveau să se schimbe destul de curând.
Și asta, pentru că Ivan al III-lea mai avea un băiat, Vasili, făcut cu tânăra sa soţie, Sofia Paleologu, nepoata ultimului împărat bizantin, Constantin al XI-lea Paleologul.
O adevărată luptă pentru putere s-a declanșat în acel moment, fiecare dintre ele două femei apărând, firesc, pretențiile fiului fiecăreia.
La un moment dat, se părea că Elena va izbândi, după cum precizează același istoric.
Citește și: De câte ori a invadat Rusia teritoriul României? Ecaterina cea Mare, prima care a intrat în Moldova
„Între cele două femei a început o competiţie dură pentru influenţă asupra marelui cneaz. La un moment dat,
Sofia a organizat un complot, dar, după ce a fost descoperit, a fost înlăturată de la curte, iar Dimitrie, după ce a împlinit 15 ani, chiar a fost încoronat ca viitor ţar”.
Însă, din nou, roata destinului avea să se modifice, de data asta total în defavoarea fiicei lui Ștefan cel Mare și a fiului ei.
Sofia a reușit ă recâştige încrederea bătrânului soţ şi să o îndepărteze treptat pe Elena. Simțind de unde bate „vântul”, foștii susținători ai Elenei din rândul boierilor au trecut de partea celeilalte.
Atunci li s-a dat lovitura de graţie - învinuiţi de complot au fost aruncaţi în temniţă, în 1502. În curând, se vor stinge din viaţă ambii.
Despre Elena se știe că a sfârșit în ianuarie 1505 de „moarte necesară”, adică a fost asasinată, aceeași soartă împărtășind-o, cel mai probabil, și băiatul ei care, din acel moment, a dispărut din istorie.
Pentru Ștefan cel Mare a fost o lovitură grea soarta nemiloasă a fiicei sale și a nepotului aflat atât de aproape de conducerea Rusiei.
În perioada încarcerării acestora, Domnul moldovean - aflat în ultimii ani de viaţă şi chinuit de o boală grea - încerca să afle fie de la ducele Lituaniei, fie de la hanul din Crimeea, dacă fiica şi nepotul său mai sunt încă în viaţă .
Ca un gest de disperare şi neputinţă, a poruncit să fie aruncaţi în temniţă doi soli moscoviţi, care erau în trecere prin Moldova, aceştia fiind eliberaţi abia după moartea marelui domn.
Dar acest gest nu a schimbat soarta cruntă a fiicei și nepotului voievodului Moldovei, cei doi fiind omorâți după doar șase luni de la trecerra la cele sfinte a gloriosului domnitor.
Citește și: Cum a ajuns Ștefan cel Mare ultimul apărător creștin al Crimeii? Regiunea, supusă de turci și tătari
În schimb, Vasili, fiul Sofiei, avea să fie domnească 28 de ani, între 1505, după moartea lui Ivan al III-lea, și 1533, rămânând în istorie ca Vasili al III-lea.
El a fost și tatăl viitorului Ivan al IV-lea, cunoscut mai ales ca Ivan cel Groaznic, primul care s-a autointitulat țar al Rusiei.
