Care domnitor a sfârșit trăgând la galere, ca sclavii? A intrat în istorie ca singurul domn care a plătit bani grei pentru a fi mazilit, dar și drept cel care și-a petrecut ultimii ani din viață trăgând la galere pe navele otomane.
Care domnitor a sfârșit trăgând la galere, ca sclavii? Plătise o avere otomanilor, ca să fie mazilit
Deși a adunat aproape 15 ani de domnie în cinci urcări pe tronul Țărilor Române, Alexandru Moruzi s-a prăbușit tragic la prima iritare mai puternică a Înaltei Porți.
S-a născut în 1750, la Constantinopol, și a fost cel mai mare dintre cei zece copii ai lui Constantin Moruzi, domn al Moldovei între octombrie 1777 și iunie 1782. A beneficat, astfel, de educația, dar și de privilegiile unei beizadele
A urcat în ierarhia otomană, ajungând chiar mare dragoman, un dregător important al Imperiului Otoman, însărcinat cu relațiile cu alte state europene.
Citește și: De unde vine expresia „pe vremea lui Pazvante Chioru”? Ce înseamnă? Legătura cu haiducul Iancu Jianu
Și-a îndeplinit misiunea cu mult succes, ajungând astfel să capete domnia Moldovei, la un deceniu după tatăl său.
Au urmat apoi aproape 15 ani de domnie, petrecuți pe tronurile Valahiei și Moldovei, ceea ce reprezintă o performanță deosebită în instabilitatea epocii fanariote”, precizează Sorin Iftimi, în lucrarea „Chipurile domnitorului Alexandru Moruzi în potrtrete din secolul al XIX-lea”.
Alexandru Moruzi a avut cinci domnii: trei în Moldova (martie 1792 - ianuarie 1793, octombrie 1802 - august 1806, octombrie 1806 - martie 1807) și două în Țara Românească (ianuarie 1793 - august 1796, martie 1799 - octombrie 1801).
Și-a început conducerea animat inițial de principii iluministe și având multe inițiative pentru modernizarea Țărilor Române.
Curtea Domnească din București, pe vremea lui Alexandru Moruzi - Foto: arhiva
Și, atât cât s-a putut, s-a preocupat de organizarea financiară a acestora, de luarea unor măsuri în domeniul reglementărilor agrare, judecătoreşti, fiind adeptul întocmirii actelor pe baza prevederilor din codicele de legi.
În domeniul edilitar s-a îngrijit de aprovizionarea cu apă a Iaşului, pavarea uliţelor, iluminatul oraşelor cu felinare, așezînd felinare la fiecare 25 de case, de asigurarea pazei şi a străjii în capitala Moldovei.
Cât a fost domn în Țara Românească a construit un spital pentru ciumați și o fabrică de hârtie la Afumați.
Dar, pe de altă parte, mânat de dorința de îmbogățire, a profitat de orice prilej pentru a-și spori averea.
Citește și: VIDEO Cine a fost boierul care a devenit haiduc? Cum a scăpat de execuție?
Încă de la prima domnie din Țara Românească, pe fondul unei epidemii de ciumă și profitând de sărăcia locuitorilor, a cumpărat ieftin grâul de la oameni pentru a-l revinde la un preț de zece ori mai mare, în perioada de foamete ce a urmat, conform galeriaportretelor.ro.
Dar marile probleme au început în cea de-a doua domnie din Țara Românească, martie 1799 - octombrie 1801, odată cu rebeliunea pașei de Vidin, Osman Pasvantoglu, mai cunoscut ca Pazvante Chiorul.
Acesta ocupase Vidinul și cerea domnitorilor Principatelor biruri în bani, alimente și materiale de construcție, separat de ceea ce pretindeau otomanii.
Palatul din Iași al lui Alexandru Moruzi, în 1807 și șapte ani mai târziu, în 1814 - Foto: researchgate.net
Cum Poarta a interzis acordarea de ajutoare lui Pazvante, acesta a trimis în 1801, cetele de cârjali, soldați-bandiți balcanici și turci, pentru a face ravagii la nord de Dunăre, în Țara Românească.
După ce au fost arse cumplit sate și târguri, Alexandru Moruzi reușește să pună pe picioare o armată formată din arnăuți, panduri și miliții recrutate de prin sate.
Puse sub comanda șefului de arnăuți Sava Fokianos, această armată de strânsură reușește să oprească temporar atacurile cârjaliilor.
Dar luptătorii lui Pazvante tot reușesc să ducă o bună parte din pradă peste Dunăre, la Vidin. Ba chiar, o parte din aceștia rămân în principat sub forma unor bande organizate care făceau ravagii.
Acum este momentul acela inedit, când, depășit de situație, dar și de dezastrul din țară, Alexandru Moruzi își cere singur mazilirea și chiar preferă s-și dea o bună parte din avere turcilor pentru a-i accepta „demisia”, potrivit romania-misterioasa.ro. Era octombrie 1801.
Dar relația sa cu scaunul domnesc nu s-a sfărșit aici, spre nenorocul lui Moruzi. În anul următor, a fost din nou numit, dar în Moldova, la insistențele francezilor.
A trecut repede, însă, de partea politicii rusești, țesând intrigi împotriva Franței napoleoniene, împreună cu fratele său Dumitrache, care era și el dragoman al Porții.
După patru ani, a fost înlocuit de Scarlat Callimachi, însă în octombrie 1806, revine pe tronul Moldovei, la insistența împăratului Rusiei.
Citește și: Cine a fost Andrii Popa, haiducul cântat de trupa Phoenix? A înființat un sat misterios în Dolj
Dar, cum Moruzi apucase să plece la Constantinopol, în vreme ce revenea în Iași pentru a-și relua domnia, află că armata rusă a trecut Nistrul și decide să facă stânga-mprejur către capitala Imperiului Otoman. Așa că această ultimă domnie a fost una, mai degrabă, teoretică.
Ajuns la o vârstă respectabilă, 62 de ani, s-ar fi zis că Moruzi își va trăi bătrânețea în tihnă și lux, mulțumită averilor strânse cât timp s-a aflat în fruntea Țărilor Române.
Dar, în 1812, el este învinuit de uneltiri cu rușii împotriva Porții, la care se adaugă trădarea de către fratele său, Dumitrache a intereselor otomanilor, tot în favoarea Rusiei.
Alexandru Moruzi este arestat și condamnat să tragă la galere pe corăbii otomane, precum sclavii, cea mai umilitoare pedeapsă dată de turci, atunci când nu decideau să-i ia viața nefericitului.
Timp de patru ani, fostul domnitor a trăit în condiții mizerabile, făcând eforturi fizice uriașe, mai ales pentru vârsta sa. În 1816 a fost eliberat, dar, practic, numai pentru a muri în patul său, la scurtă vreme, la 66 de ani.
