La 12:30, s-au auzit trei focuri de armă. Primul și-a ratat ținta şi toată lumea a crezut că sunetul a fost provocat de o petardă. Al doilea l-a nimerit pe președinte în spate și a iesit prin gât, după care l-a lovit și pe guvernator. Următoarea lovitură a fost cea fatală, JF Kennedy a fost împușcat în cap. Preşedintele JF Kennedy a fost transportat de urgență la spital, dar rănile au fost prea grave.
Lee Harvey Oswald, un simpatizant comunist, a fost arestat la scurt timp şi pus sub acuzare pentru asasinarea lui JF Kennedy. O puşcă cu lunetă, presupusa armă a crimei, a fost găsită asupra sa. Oswald a negat că l-a ucis pe preşedintele Statelor Unite, dar nu a putut fi judecat, deoarece a fost asasinat înainte de începerea procesului.
Asasinarea lui John Kennedy pe 22 noiembrie 1963 a generat mai multe teorii ale conspirației decât oricare crimă din istorie. Deşi comisia alcătuită în grabă de succesorul liderului asasinat, Lyndon Johnson, a ajuns la concluzia că Oswald a fost singurul trăgător, există voci care spun că el ar fi fost ajutat de un asasin plătit, de origine cubaneză. Acesta ar fi mărturisit pe patul de spital, unui prieten, că a fost implicat în asasinarea preşedintelui american.
Asasinarea lui Nicolae Iorga
27 noiembrie 1940. În jurul orei 17:30, s-au prezentat la vila lui Nicolae Iorga din Sinaia şapte indivizi, care i-au spus doamnei Ecaterina Iorga că sunt de la Poliţia Legionară a Capitalei şi că au venit să-l ridice pe profesor pentru un interogatoriu.
A doua zi, 28 noiembrie 1940, corpul lui Nicolae Iorga a fost găsit aruncat pe câmpul dintre Ploieşti şi comuna Strejnic.
Încheierea Războiului Rece
2 decembrie 1989. Pe 2 şi 3 decembrie 1989, la câteva săptămâni după căderea Zidului Berlinului, la
Summitul din Malta a avut loc întâlnirea dintre preşedintele SUA, George H. W. Bush, şi secretarul general sovietic, Mihail Gorbaciov.
Summitul este văzut de numeroşi observatori şi istorici ca sfârşitul oficial al Războiului Rece.
Arestarea lui Constantin Noica
11 decembrie 1958. Filosoful Constantin Noica a intrat în vizorul autorităților comuniste imediat după instalarea lor la putere. În perioada 1949 - 1958, Noica a avut domiciliu obligatoriu la Câmpulung-Muscel.
În 1958, Noica a fost arestat, anchetat și condamnat la 25 de ani de muncă silnică cu confiscarea întregii averi. Alături de el au fost arestați toți participanții la seminariile private organizate de Noica la Câmpulung.
Comuniștii l-au arestat pe filosoful Constantin Noica pentru „uneltire contra orânduirii sociale”.
