CALENDAR 21 - 27 IUNIE - Tratatul care menține pacea în Antarctica

DE Mircea Marian , Flavia Drăgan | Actualizat: 21.06.2019 - 10:57
Stația de cercetare Law-Racoviță-Negoiță, prima stație permanentă românească, inaugurată în 2006 în Antarctica, pe baza unui memorandum încheiat cu Australia. România a pierdut-o 10 ani mai târziu

23 iunie 1961: Tratatul asupra Antarcticii intră în vigoare, la doi ani de la semnarea sa, în timpul Războiului Rece.

SHARE

Tratatul, care interzice orice activitate militară, permițând doar cercetarea științifică, a fost semnat inițial de 12 țări: Argentina, Australia, Belgia, Marea Britanie, Chile, Franța, Japonia, Noua Zeelandă, Norvegia, Africa de Sud, Statele Unite și URSS.

În prezent, înțelegerea este ratificată de 54 de țări. Tratatul, ale cărui baze au fost puse în 1959, avea o valabilitate de 30 de ani. În 1991, a fost semnată o nouă înțelegere, valabilă pentru următorii 50 de ani, care interzice exploatarea petrolului sau a oricăror alte resurse naturale.

România a aderat la Tratat în 1971. În prezent, sunt peste 70 de stații de cercetare în Antarctica, iar echilibrul puterilor este menținut cu greu, mai ales în contextul expansiunii Chinei.

Cele mai importante articole ale Tratatului sunt:

(Art. I) Antarctica va fi utilizată doar în scopuri pașnice. Activitățile militare, precum testarea armelor, sunt interzise, iar personalul și echipamentele militare pot fi utilizate numai pentru cercetare. 

(Art. IV) Tratatul nu recunoaște, nu contestă și nu stabilește revendicări privind suveranitatea teritorială. Cât timp tratatul este în vigoare, nu vor apărea noi revendicări teritoriale.

(Art. VII) Statele semnatare cu statut de observator (în prezent, 29 de țări) au acces liber, inclusiv la observații aeriene asupra oricărei zone și pot inspecta orice stație, instalație și echipament.

(Art. XI) Toate disputele vor fi rezolvate pe cale pașnică de părțile implicate sau, în cazuri extreme, de Curtea Internațională de Justiție.

O casă pentru Ceaușescu   

25 iunie 1984: Elena și Nicolae Ceaușescu pun piatra de temelie la Casa Poporului, construcție la care urmau să lucreze, la foc continuu, circa 20.000 de oameni. Tot în acea zi au început lucrările la Bulevardul Victoria Socialismului, denumit azi Bulevardul Unirii.

Nicolae Ceaușescu a îngropat, sub scara principală de la Intrarea „13 Septembrie“, un cilindru de oțel care conținea un document cu date și precizări în legătură cu lucrarea începută: „Las vouă această Casă...“.

Primăvara de la Praga

27 iunie 1968: La Praga este lansat „manifestul celor 2.000 de cuvinte", redactat de un grup de intelectuali, care cer instituirea unui regim liberal. Textul a fost redactat de scriitorul Ludvik Vaculik.

Manifestul, care cerea schimbări în interiorul regimului comunist, era parte a mișcării denumite Primăvara de la Praga, un proces de reforme demarate de liderul comunist Alexandr Dubcek, la 5 ianuarie 1968, și încheiate la 23 august 1968, când URSS a invadat Cehoslovacia.

Pașoptiștii eliberează romii

26 iunie 1848: Guvernul revoluționar de la București a decretat eliberarea robilor țigani aparținând boierilor. Sub presiunea ierarhilor Bisericii Ortodoxe, mai ales a mitropolitului Nifon, care deținea mulți sclavi romi, reformele legate de această biserică au fost scoase de pe agenda revoluționarilor.

Sclavii romi ai bisericii au fost eliberați abia opt ani mai târziu, în 1856. Tot la 1848, Proclamația de Islaz a prevăzut și emanciparea evreilor și a musulmanilor din Țara Românească.

 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.