CALENDAR 17-23 IANUARIE - Israelul își mută capitala în Ierusalimul de Vest

DE Mircea Marian , Flavia Drăgan | Actualizat: 17.01.2020 - 11:10

23 ianuarie 1950: Knessetul, parlamentul israelian, votează o proclamație prin care capitala statului Israel se mută de la Tel Aviv la Ierusalim. În proclamație se afirmă că „Ierusalim este și a fost întotdeauna capitala Israelului“.

SHARE

Votul a fost covârșitor: 60 pentru, doi împotrivă. Cei doi parlamentari care s-au opus erau membri ai partidului comunist, care doreau ca Ierusalimul să aibă un statut internațional.

Reprezentanții Mapam, o formațiune de stânga, și Herut, o formațiune naționalistă de dreapta, condusă de Menachem Begin (premier între 1977 și 1983), s-au abținut.

La acel moment, partea de est a Ierusalimului era sub ocupația Iordaniei. Abia în 1967, după „Războiul de șase zile“, întregul oraș a ajuns sub controlul israelian.

Din 1950, toate cele trei puteri ale statului Israel – legislativă, executivă și judecătorească – și-au stabilit sediul la Ierusalim.

În 1980, Knessetul a votat o lege prin care întregul oraș, „complet și unit“, devenea capitala statului. Legea a fost condamnată prin Rezoluția 478/1980 a Consiliului de Securitate a ONU, rezoluție adoptată ca urmare a faptului că SUA nu au făcut uz de veto, ci s-au abținut.

Din 158 de state care au legături diplomatice cu Israelul, doar două și-au mutat sediul ambasadei la Ierusalim: SUA și Guatemala.

Paraguay a făcut, inițial, aceeași mișcare, dar, după ce s-a schimbat președintele, a revenit la Tel Aviv. Alte patru state, printre care și România, și-au anunțat intenția de a-și muta ambasada la Ierusalim.

„PSD, ciuma roșie!“

18 ianuarie 2017: Încep protestele masive față de modificările aduse de Coaliția PSD-ALDE, aflată atunci la guvernare, la Codurile Penale și legea grațierii.

Aproape 4.000 de oameni ies în stradă, strigând deja celebrele: „PSD, ciuma roșie!“, „DNA să vină să vă ia!“. În 31 ianuarie, Guvernul Grindeanu adoptă Ordonanța 13, care dezincrimina abuzul în serviciu, care declanșează manifestații cu zeci de mii de oameni.

Protestele se încheie în 2019, după ce ultimul Guvern PSD, al Vioricăi Dăncilă, a picat prin moțiune de cenzură.

Fără domni fanarioți

18 ianuarie 1821: Începe Revoluția condusă de Tudor Vladimirescu, când conducătorul pandurilor încheie o înțelegere cu marii boieri din Comitetul de Oblăduire, care îi promit sprijin pentru ridicarea poporului la luptă împotriva domnilor fanarioți.

În „Proclamația de la Padeș“ și, mai apoi, în „Cererile norodului românesc“, revoluționarii cer o reformă a Țării Românești.

Revoluția este înfrântă după ce Vladimirescu este trădat și omorât de grecii din Eterie, însă un an mai târziu se revine la domniile pământene.

Duminica însângerată

22 ianuarie 1905: 150.000 de muncitori, îmbrăcați în haine de duminică, conduși de un controversat preot ortodox, Gheorghi Gapon, se îndreaptă către Palatul de Iarnă al țarului Nicolae al II-lea, pentru a-i cere reforme: zi de lucru de opt ore, dreptul de a face grevă, dar și vot universal.

Circa 200 de oameni sunt împușcați, iar alți 800 sunt răniți.

Această primă revoluție cu caracter democratic eșuează, iar bolșevicii profită de nemulțumirea oamenilor, reușind să forțeze abdicarea țarului, în 1917, și impunând comunismul.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -