Am arătat, ântre altele, cum o parte dintre membrii Colegiului s-au transformat, în mod aberant, în apărători ai unor personaje care sunt menționate ca surse ale fostei Securități, în documentele păstrate în arhive.
Dezvăluirile noastre au arătat și cum un membru al Colegiului CNSAS a fost chiar sursă a Securității. Un alt membru deține calitatea de inculpat în dosarul „Mineriadei“.
Iar ședințele Colegiului, în care ar trebui să se discute despre deconspirarea foștilor ofițeri de Securitate, se rezumă, de multe ori, fără nicio legătură cu activitatea instituției, la scandaluri între cei 11 membri, insulte și chiar referiri critice la adresa jurnaliștilor Newsweek România. Pe de altă parte, istoricul Mădălin Hodor, prin articole publicate în revista „22“, a venit cu alte dezvăluiri, care au zguduit din temelii CNSAS.
„Lista celor 200“ și scandalul Cristoiu -„Coroiu“
Unul dintre scandalurile de la CNSAS este legat de o declarație a istoricului Mădălin Hodor, angajat al instituției, într-un interviu oferit, în mai 2018, pentru Newsweek România.
Acesta declara că jurnalistul Ion Cristoiu (foto) apare menționat, în unele documente din arhiva CNSAS, ca sursă a Securității. Interviul venea ca urmare a unor articole publicate de Hodor în revista „22“, în aprilie 2018, intitulate „Lista celor 200.
Foto: Inquam Photos/ George Călin
Elitele colaboraționiste cu Securitatea“ și „Ioan Aurel Pop, Cornel Nistorescu și Dorel Abraham, pe lista colaboratorilor Securității“. Cele două articole au zdruncinat spațiul public și mediul intelectual și au dus, totodată, la împărțirea unor tabere la nivelul conducerii CNSAS.
După ce Mădălin Hodor a dezvăluit, pentru Newsweek România, că și Ion Cristoiu apare menționat ca sursă a Securității, în anumite documente păstrate de CNSAS, publicația noastră i-a luat un interviu și jurnalistului, publicând articolul în aceeași zi, 28 mai 2018.
Cristoiu nega că a fost sursă a Securității și spunea, în apărarea lui, că „nu aveam cum să colaborez cu Securitatea, dar nu pot să răspund în abstract“.
Ulterior, Ion Cristoiu l-a dat în judecată pe Mădălin Hodor, pentru prejudicierea imaginii, însă jurnalistul a pierdut, în primă instanță, procesul.
În martie anul acesta, Newsweek România a publicat o serie de documente din arhiva fostei Securități, care au fost depuse, la cererea instanței, de către CNSAS, în procesul Cristoiu-Hodor, care dovedesc că Ion Cristoiu apare menționat atât ca sursa, cât și ca obiectivul „Coroiu“.
Însă scandalul dintre jurnalist și istoric, precum și publicarea de către revista noastră a documentelor care fac referire la Ion Cristoiu au tulburat apele în Colegiul CNSAS. Unii membri ai Colegiului, între care cel mai vocal a fost Cazemir Ionescu, s-au întros împotriva lui Hodor, transformându-se în apărători ai lui Ion Cristoiu.
La solicitarea unor membri ai Colegiului CNSAS, Hodor a fost cercetat disciplinar, i s-a suspendat calitatea de cercetător și, vara trecută, a fost penalizat cu 15% din salariu, timp de trei luni, pentru publicarea „Listei celor 200“. În iunie, judecătorii au decis, în primă instanță, că Mădălin Hodor a fost penalizat fără temei legal.
Referitor la dezvăluirea publicată de Newsweek România cu privire la Cristoiu - „Coroiu“, și acest subiect fost discutat în ședințele Colegiului CNSAS.
Unii șefi ai instituției erau indignați de faptul că documentele, de altfel aflate în instanță, au ajuns pe mâna jurnaliștilor și au fost publicate.
O stenogramă a ședinței Colegiului CNSAS, din 14 martie 2019, publicată de revista noastră, arată dialoguri cel puțin ciudate între șefii instituției. Cazemir Ionescu este nemulțumit „că suntem din nou în fața unui articol de presă, a unui document olograf din arhiva fostei Securități, publicat în presă. (…)
Ne apropiem de campania electorală și această practică continuă și cu personaje pe care deja le cunoaștem, că e scris tot de Ramona Ursu (jurnalist Newsweek România – n.r.), a devenit o persoană pe care o știm toți.
Doamna Ramona Ursu primește documentele și CNSAS-ului i se pune ștampila“. În consecință, Ionescu își acuză o colegă din Colegiu, pe Germina Nagâț, că „are tot timpul de apărat ceva în ceea ce-l privește pe Hodor“ și că l-a făcut „penal“ (referire la calitatea de inculpat în dosarul „Mineriadei“ a lui Cazemir Ionescu – n.r.) sau că „m-ați șantajat direct“.
În timp ce Germina Nagâț îl contrazice pe Ionescu, un alt membru al Colegiului, Adrian Cioflâncă, încearcă să liniștească spiritele, spunând: „Nu mai țipați!“.
Minciuni în actele despre cazul Lazăr
În iunie 2018, Newsweek România a arătat cum CNSAS a transmis, la solicitarea revistei noastre, documente incomplete, cu paragrafe marcate a fi scoase, în mod ilegal.
Este vorba despre stenograma ședinței Colegiului CNSAS din 4 aprilie 2019, în care s-a discutat despre cazul fostului procuror general, Augustin Lazăr, implicat la acea dată într-un scandal mediatic în care i se reproșa că, în 1985, ca tânăr procuror, a prezidat Comisia de eliberări condiționate de la Penitenciarul Aiud.
Lazăr primise de la CNSAS adeverințe de necolaborare cu Securitatea, însă acuzațiile venite dinspre o parte a presei au împărțit din nou taberele în CNSAS. Cazemir Ionescu, cercetat în „Mineriada“, dosar instrumentat de Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General, spunea că „nu-mi prea vine să-i spun domn“, făcând referire la Lazăr.
Stenograma acestei ședințe din 4 aprilie 2019 a fost însă trimisă către Newsweek România cu paragrafe lipsă, marcate prin puncte de suspensie. Acest lucru a fost sancționat inclusiv de unii membri ai Colegiului CNSAS, Germina Nagâț declarând că „nu ai voie să operezi scoateri de text din stenogramă“.
Mai mult, în răspunsul oferit pentru Newsweek România, CNSAS susținea că stenograma solicitată a fost oferită redacției respectându-se „pașii procedurali“.
Demersurile jurnalistice făcute de noi au arătat, însă, că în CNSAS nu există o procedură de eliberare a stenogramelor, fapt recunoscut de unii membri ai Colegiului.
De exemplu, Adrian Cioflâncă spunea, în iunie 2016, după ce instituția a transmis revistei noastre stenograma în cauză, că abia se discuta stabilirea unei proceduri, dar că, „acum, nu există o procedură“.
Dinu Zamfirescu, sursa „Sterescu“
În mai 2019, Newsweek România a dezvăluit că Dinu Zamfirescu (foto), membru al Colegiului CNSAS, a fost sursa „Sterescu“ a Securității. Zamfirescu a primit de la CNSAS adeverințe de necolaborare, în sensul legii, cu fosta Securitate, prin care se atestă, de fapt, că nu a făcut poliție politică.
Foto: Inquam Photos/ George Călin
Însă calitatea de sursă rămâne, iar în ședința Colegiului CNSAS din 14 martie 2019, când pe numele lui Zamfirescu a fost eliberată o nouă adeverință de necolaborare, președintele Constantin Buchet le preciza colegilor săi că „domnul Zamfirescu este titularul unui dosar de rețea (dosare atribuite surselor – n.r.), deschis la 26 decembrie 1961, în scopul recrutării și dirijării titularului pentru supravegherea informativă a foștilor membri ai TUNL (Tineretul Liberal – n.r.)“.
Buchet mai arăta că „dosarul s-a închis în 1964, prin scoaterea titularului din rețeaua informativă, pentru «lipsă de sinceritate» și «deconspirarea colaborării cu organele de Securitate».
Numele conspirativ de colaborator: «Victor Sterescu». Perioada: 1961-1964. Avem o declarație olografă semnată cu numele real“, i-a informat, în timpul ședinței, președintele Constantin Buchet pe ceilalți membri ai Colegiului CNSAS.
Într-o declarație oferită pentru Newsweek România, Dinu Zamfirescu spunea că „nu am încălcat drepturile omului și nu am denunțat pe nimeni, ci am fost într-un fel obligat să spun anumite lucruri, dar nu se dovedește că aș fi spus că cineva a înjurat regimul“.
Arhiva de la SRI, o problemă amânată de doi ani
Un alt subiect care se leagă de proasta activitate a Colegiului CNSAS are legătură cu preluarea restului de arhivă de la SRI, adică peste patru milioane de documente.
În toamna lui 2017, istoricii Oana și Mihai Demetriade și Mădălin Hodor, alături de Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, au trimis către Klaus Iohannis o scrisoare deschisă în care îi solicitau președintelui ca, „în virtutea prerogativelor funcției“, să dispună „îndreptarea unor disfuncţionalităţi care persistă în procesul de predare a arhivelor fostelor instituţii represive ale statului comunist (Ministerul de Interne, Departamentul Securităţii Statului, Inspectoratul General al Miliţiei, Procuratura Generală) către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii“.
Președintele a sprijinit demersul celor patru, prin care restul de arhivă a fostei Securități, aflată încă la SRI, Ministerul de Interne, Ministerul Apărării Naționale și Serviciul de Informații Externe, să fie predată către CNSAS.
Tot în toamna lui 2017, oficialii SRI au anunțat că pot preda oricând restul arhivei.
Conducerea CNSAS, care nu s-a implicat în demersul istoricilor și al fiului disidentului Ursu, s-a văzut pusă în fața unei probleme de care ar fi trebuit să se ocupe.
Nici după doi ani, însă, șefii CNSAS nu au reușit să amenajeze un spațiu în care să poată fi depozitată în arhiva de la SRI.
