Milioane de lei din bugetul Republicii Moldova se scurg în fiecare an către Rusia pentru procurarea rachetelor antigrindină. Motivul este unul simplu: monopolul sovietic. Este vorba de faptul că sistemul antigrindină din Republica Moldova este conceput și construit de ruși încă din perioada Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice, acum mai bine de 50 de ani. În ciuda faptului că a trecut mai bine de jumătate de secol de atunci și tehnologia a avansat, autoritățile de la Chișinău nu vor să se despartă de sistemul sovietic, a cărui existență o întrețin chiar și astăzi. Tocmai de aceea, Moldova continuă să rămână dependentă de rachetele antigrindină rusești.
Rachete antigrindină bune pentru război
Republica Moldova cumpără rachete antigrindină rusești încă din 1964, deci de acum 54 de ani. În ultimii aproape zece ani, totuși, adică din 2009, frații noștri de peste Prut au început să-și procure și rachete din Bulgaria. E vorba, însă, doar de cele cu rază mică de acțiune. Dar cea mai mare parte a rachetelor, mai ales cele cu rază lungă de acțiune, sunt cumpărate din Rusia, arată o investigație a Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova.
Rachetele Alazani au fost folosite inclusiv în războiul din 1992 de către separatiștii din Tiraspol
Astfel, majoritatea procedurilor de achiziție se fac cu un singur participant. Una dintre cele mai recente achiziții de rachete antigrindină s-a făcut de către Serviciul Special pentru Influențe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice (SSIAPH) pe data de 22 martie a.c. Atunci, Serviciul Special a cumpărat 2.000 de rachete antigrindină cu rază lungă de acțiune numite Alazani-6, pentru care a achitat 12 milioane de lei moldovenești (echivalentul a aproximativ 2,4 milioane de lei românești). Fără să fie vreo surpriză, la „licitație“ a participat un singur ofertant: întreprinderea Chapaev din Ceboksari, Republica Ciuvașia, membră a Federației Ruse. Întreprinderea care activează azi în Rusia a fost creată în urmă cu 77 de ani în URSS.
Este de amintit, în acest context, că, în războiul de pe Nistru din 1992, separatiștii și armata a 14-a au utilizat masiv împotriva luptătorilor pentru independența Republicii Moldova rachete antigrindină „Alazani“, produse la întreprinderea din Ceboksari, din Federația Rusă.
Asta nu împiedică Republica Moldova, însă, nici la 26 de ani de atunci, să cumpere același tip de rachete antigrindină cu rază lungă de acțiune. Acestea zboară până la 12 kilometri, dar încep să disperseze agent activ de la distanța de 4.600 de metri.
Citește și
Grânele Moldovei, exportate de ruși
În Moldova, mass media este rus media
Președinte moldovean, suflet rus
Furnizorul din Republica Ciuvașia
Compania Chapaev este foarte activă pe întreg teritoriul Federației Ruse, având foarte multe contracte cu autoritățile publice, potrivit site-ului de achiziții publice din Federația Rusă (www.zakupki.gov.ru).
Până în anul 2015, uzina a fost condusă de Mihail Reznikov, care actualmente face parte din administrația Republicii Ciuvașia, deținând funcția de vicepremier. Pe site-ul întreprinderii, Reznikov contină să figureze ca director.
Reznikov este unul dintre cei mai bogați oameni din administrația Ciuvașiei. El deține un număr important de imobile și mașini, potrivit datelor portalului regnum.ru, care face un top al bogătașilor din conducerea Republicii Ciuvașia. Oficialul are cinci loturi de pământ cu suprafața de 8.579 de metri pătrați, o casă de locuit de 161,6 metri pătrați și două apartamente de 64,7 și 286,2 metri pătrați. El se mai poate lăuda cu un parc impresionant de mașini - un Lexus GX 460, un automobil UAZ, două tractoare, o barcă cu motor, un vaporaș, un snowmobil, un hidrociclu și cinci remorci.
Mica republică autonomă a Ciuvașiei are doar 1,3 milioane de locuitori. O treime dintre aceștia locuiesc în capitala țării, Ceboksari. Ciuvașia se află pe Volga, la 600 de kilometri de Moscova. Ciuvașii sunt o populație turcică anexată de imperiul rus în secolul al XVI-lea. După al Doilea Război Mondial,
Ciuvașia a devenit un important centru industrial al URSS, cu atât mai mult cu cât deține o poziție strategică portuară pe Volga.
Atenție, se lansează racheta bulgărească!
În 2009, rușii au mărit prețul rachetelor antigrindină, așa că autoritățile moldovenești au căutat și alți furnizori pentru achiziționarea rachetelor. O inițiativă utilă, însă nu foarte eficientă: sistemul antigrindină moldovenesc, creat de sovietici, nu permite instalațiilor existente să utilizeze alte tipuri de rachete decât cele, evident, rusești. S-a reușit, totuși, modificarea lansatoarelor, astfel încât să poată fi utilizate rachete cu rază scurtă, produse în Bulgaria. Rachetele cu rază lungă de acțiune, însă, continuă să fie cumpărate doar din Federația Rusă.
Rachetele cu rază scurtă de acțiune sunt aduse de la o singură companie din Bulgaria, Stroiproect SRL. În luna februarie a acestui an, autoritățile din Republica Moldova au procurat rachete antigrindină cu rază scurtă de la Stroiproect SRL contra sumei de 17 milioane de lei moldovenești (aproximativ 3,4 milioane de lei românești). Și de data aceasta, la „licitație“ s-a înregistrat un singur participant: compania bulgară. În anul 2017, către compania respectivă au plecat 5,5 milioane de lei moldovenești (1,1 milioane de lei românești) în schimbul cărora s-au primit 517 dispozitive de tipul Loza-2 și 375 de dispozitive de tipul Loza-7.
Ce e sovietic e bun
Achiziționarea rachetelor antigrindină s-a aflat, ani la rândul, sub umbrela unei companii cu capital moldo-rus, Societatea pe Acțiuni Moldantigrad, în care statul moldovenesc avea 50% din acțiuni. De câțiva ani, însă, Serviciul Special pentru Influențe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice cumpără rachetele în mod independent, de la firme din Rusia și Bulgaria, așa cum am arăta deja.
Viceministrul Agriculturii, Iurie Ușurelu, mulțumit de ultimul raport al activităților antigrindină
Majoritatea achizițiilor, care se cifrează la sume de milioane de lei, se fac însă dintr-o singură sursă. Responsabilii SSIAPH afirmă că nu au de ales, întrucât lansatoarele de rachete, construite în perioada sovietică, nu pot fi utilizate pentru dispozitive de alte tipuri. Investițiile în lansatoare ar putea diversifica piața de rachete antigrindină la care apelează Serviciul Special, dar autoritățile de la Chișinău nu prea se grăbesc să le facă.
Soluția Moldantigrad
Totuși, o tentativă de a ieftini achizițiile necesare sistemului moldovenesc antigrindină a existat. Astfel, din 2004 până în anul 2015, Republica Moldova cumpăra piese din Rusia și asambla la Chișinău rachete antigrindină. Totul se făcea prin intermediul societății pe acţiuni de tip închis, întreprinderea mixtă moldo-rusă Moldantigrad.
Aceasta a fost creată în decembrie 2004, printr-o hotărâre de Guvern, prin care s-a decis, practic, inițierea procesului de asamblare a rachetelor antigrindină în Moldova. Capitalul social al societății era în valoare de 231.000 de dolari americani, iar cota părţii moldovene era de 50% (statul deținea 39% iar restul de 11% din acțiuni erau ale uzinei Topaz). Celalată jumătate din capitalul social era împărțită între două întreprinderi din Federația Rusă: Întreprinderea de cercetare, ştiinţă, introducerea inovaţiilor „Darg“ și Organizaţia Necomercială Autonomă „Agenţia Tehnologiilor Atmosferice“.
Prin aceeași hotărâre de Guvern menționată anterior, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a fost obligat să transmită mijloacele fixe aflate în patrimoniul Întreprinderii de Stat Serviciul Antigrindină în cel al întreprinderii mixte nou create.
Ciuvașia, preț imbatabil
Moldantigrad, deci, a fost desemnată responsabilă cu încheierea contractelor şi a programului de producţie a rachetelor antigrindină, aprobat de către fondatori. În următorii zece ani, Republica Moldova a plătit sume enorme pentru asamblarea rachetelor de către această companie.
Ceea ce era și ilogic, și ineficient, câtă vreme costul de import al unei rachete din Federația Rusă era identic cu cel al rachetelor asamblate de întreprinderea moldo-rusă la Chișinău.
Citește și
Grânele Moldovei, exportate de ruși
În Moldova, mass media este rus media
Președinte moldovean, suflet rus
În îndepărtata republică Ciuvașia de pe Volga se produc rachetele Alazani care alimentează eforturile antigrindină din Republica Moldova
Faptul că statul nu câștiga nimic din afacerile cu Moldantigrad a ieșit la iveală în august 2012, când Curtea de Conturi a Republicii Moldova a prezentat un raport al auditului evaluării sistemului de management financiar la achiziţionarea rachetelor antigrindină de către Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice. Potrivit raportului, deşi procesul de achiziţionare a rachetelor antigrindină de către SSIAPH se desfăşura în conformitate cu cadrul legal, monopolul fusese mutat din Republica Ciuvașia la Chișinău. De data aceasta, sursa unică a rachetelor antigrindină era întreprinderea mixtă moldo-rusă Moldantigrad SA, care avea dreptul exclusiv de asamblare şi livrare a rachetelor. Rezultatul, conform Curții de Conturi moldovenești: „costul final al unei rachete realizate pentru SSIAPH este aproximativ identic cu cel oferit de furnizorul din Federaţia Rusă“.
Moldantigrad mai există doar pe hârtie
Registrul Întreprinderilor din Republica Moldova arată că, în prezent, capitalul social subscris al Societății pe Acțiuni Moldantigrad este de 2,8 milioane de lei. Ultimul raport financiar al companiei, prezentat acum șase ani, arăta că firma a încasat venituri din vânzări în valoare de 18,6 milioane de lei moldovenești (3,7 milioane de lei românești). Președintele consiliului de administrare al companiei este Ion Garaba, fostul șef al Serviciului Special pentru Influențe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice, în timp ce administrator este Dumitru Chicu. Acesta din urmă este administrator certificat și figurează ca administrator de insolvabilitate al unui număr de peste zece companii, precum, de exemplu, Societatea pe Acțiuni pentru producerea zahărului și acidului Citric Frunza sau Nourco SRL.
Printre membrii consiliului de administrare se află și un cetățean al Federației Ruse, Pavel Nesmeyanov. Acesta este director al Întreprinderii de cercetare, ştiinţă, introducerea inovaţiilor „Darg“ (orașul Serghiev Posad). Această întreprindere deține 25% din acțiunile SA Moldantigrad.
Nesmeyanov participă des la conferințe în Republica Moldova. Din biografia lui se poate afla că este laureat al unor premii de stat în Rusia pentru merite în „domeniul intervențiilor asupra proceselor meteorologice“.
Viitorul sună bine, tot sovietic
Dar viitorul este pregătit să fie altfel decât prezentul. De pildă, reprezentanții întreprinderii moldo-ruse organizează întruniri la Moldantigrad la care se discută perspectivele de dezvoltare ale Serviciului Special pentru Influențe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice din cadrul Ministerului Agriculturii al Republicii Moldova. Ultima ședință de acest fel a avut loc în iunie a.c. La aceasta s-a discutat, printre altele, despre „modernizarea prin automatizare a punctelor rachetare, precum şi majorarea suprafeţelor de protecţie antigrindină până la 2,5 mil. hectare“.
După cum se vede, însă, automatizarea nu are deloc în vedere schimbarea sistemelor sovietice folosite și la 54 de ani de la instalarea lor în Moldova și care funcționează cam la aceiași parametri ca în vremurile URSS.
Articol conceput pentru proiectul „Agenți ruși: RO-MD„, realizat de către Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (București) și Centrul de Investigații Jurnalistice din Republica Moldova (Chișinău)
Citește și
Grânele Moldovei, exportate de ruși
