Fonduri private de pensii deținute de o serie de bănci internaționale și autohtone importante au blocate, în acest moment, peste 400 milioane de lei în obligațiuni ale Băncii Internaționale de Investiții (BII). Statul român a reușit săptămâna trecută să iasă din acționariatul acestei bănci. Nu a recuperat încă banii investiți.
Etichetată drept „banca spionilor ruși”, BII este controlată de statul rus, limba oficială este rusa, iar cartierul general a fost, ani la rând, la Moscova, până a fost mutat la Budapesta.
Banca este condusă de Mykola Kosov, fiul spionului sovietic Elena Kosov.
400.000.000 lei din pensiile românilor sunt blocați în „Banca spionilor ruși”
SUA au decis pe 12 aprilie 2023 să includă această bancă pe lista sancțiunilor pentru că prezintă un risc de spionaj al statelor UE și NATO de către Rusia.
Anterior și alte instituții europene incluseseră BII pe lista de sancțiuni. Din această cauză banca este aproape în faliment.
Statul român a reușit să iasă din acționariatul BII, la începutul acestei luni, pe 6 iunie, după mai bine de un an de la momentul anunțării acestei decizii.
Toate celelalte state est-europene începând cu Polonia, Bulgaria, Cehia și chiar Ungaria s-au retras sau au anunțat că o vor face.
Recuperarea celor peste 25 de milioane de Euro investiți de statul român în această bancă este un proces diferit, al cărui deznodământ este incert.
Newsweek România a scris, imediat după izbucnirea războiului din Ucraina, despre situația participațiilor statului român la trei bănci controlate de statul rus, printre care și BII.
Olandezii, cei mai mari investitori în obligațiuni rusești
Conform unor documente din piața financiară consultate de Newsweek România portofoliul unui număr de 11 fonduri private de pensii din România în obligațiuni ale băncii rusești BII avea o valoare totală de 440,065.331 lei la data de 10.04.2023.
Majoritatea covârșitoare a acestor obligațiuni ajung la maturitate în octombrie 2023, o mică parte având una ceva mai lungă, până în 2025.
Randamentele oferite de banca rusească sunt cuprinse între 3,39 și 4,95%.
Cea mai mare expunere o avea, de departe, Fondul de Pensii Administrat Privat (FPAP) NN cu un total de 245.354.404 lei în 380 de obligațiuni.
Aceștia sunt bani din pilonul II de pensii, pe care statul român îi obligă pe români să îi dea spre gestionare unor administratori privați.
Compania este deținută de olandezii de la NN, una dintre cele mai mari companii de asigurări și administrare de active din Olanda.
Expunerea totală a olandezilor este și mai mare dacă adăugăm și deținerile Fondului de Pensie Facultativă (FPF) NN Activ 1.018.271 lei și FPF NN Optim 5.091.356.
Practic, NN a investit atât bani din pilonul II dar și din pilonul III, din pensiile facultative în BII.
În total expunerea NN pe banca rusească este de 251.464.031 lei adică 57% din totalul expunerii fondurilor private românești în această bancă rusească.
Oficialii NN nu au răspuns întrebărilor Newsweek România referitoare la investițiile în obligațiuni ale acestei bănci, dacă au existat presiuni politice la momentul investiției, dacă s-a schimbat ceva în optica băncii după invazia Federației Ruse în Ucraina și după ce această bancă a fost supusă recent sancțiunilor SUA și dacă și cum își pot recupera această investiție.
Nici oficialii BII nu au răspuns întrebărilor Newsweek România legate de expunerea fondurilor private românești în obligațiuni ale acestei bănci și cum își pot recupera aceste fonduri sumele investite.
BCR: Am investit pentru că ne-au recomandat agențiile de rating
Dintre toate băncile ale căror fonduri private de pensii au achiziționat obligațiuni la banca rusească, doar BCR a oferit răspunsuri la întrebările Newsweek România.
Banca deține cea de-a doua mare deținere în obligațiuni ale BII cu 87,89 milioane lei prin FPAP BCR și încă 10.159.129 lei prin FPF BCR.
“Prima decizie de a investi a fost luată în 2016, în baza unor calificative de rating Investment Grade cu perspective stabile primite de la toate agențiile de rating recunoscute și reputabile la nivel internațional: Fitch, Moody’s și S&P. Banca Internațională de Investiții a fost creată ca o instituție financiară supranațională, înregistrată la ONU precum alte instituții financiare pentru dezvoltare/investiții, de tipul BERD ori BEI, având ca fondatori țări din Europa și Asia între care și România (în mod similar cu participarea României la BERD ori BEI)”, se arată într-un răspuns pentru Newsweek România al purtătorului de cuvânt al BCR care deține FPAP BCR și FPF BCR Plus.
Stanimir susține că nu s-au făcut presiuni politice pentru ca BCR să investească în obligațiuni BII: “Nu au existat astfel de presiuni (n.r. politice). De altfel, conform legii, un terț nu poate interveni in procesul decizional de management al unui fondul de pensii”.
Argumente: randamentele bune
Eugen Teodorovici, fost ministru al finanțelor publice în perioada în care fondurile private de pensii au decis să investească în banca rusească, susține, la rândul său, că randamentele au fost singurul criteriu pe care l-au avut în vedere fondurile private când au investit în banca rusească.
“Singurul argument pentru aceste investiții au fost randamentele date de această bancă la vremea respectivă. Fiind privați au decis unde să le plaseze ca să-și obțină indicatorii de performanță. La vremea respectivă nu era vreo bancă cu risc, nefiind interzis de lege de statul ai cărui bani îi gestionezi”.
Florin Câțu, fost ministru de finanțe și premier al României crede, la rândul său, că randamentul a fost cel care a fost la baza deciziei de investiție a fondurilor private în banca rusească însă este puțin mai nuanțat în privința întrebărilor legate de existența sau nu a unor presiuni politice asupra acestor fonduri private de pensii de a investi în această bancă.
Între Câțu și Teodorovici au avut loc numeroase discuții în contradictoriu, primul acuzându-l voalat pe cel de-al doilea că ar fi agent de influență rus, acuzație respinsă de acesta.
Cu banii blocați în banca rusească
Conform unor surse din piața financiară, toate fondurile de pensii se află acum, după ce BII a fost pusă pe lista de sancțiuni a SUA, într-o dificultate majoră în a-și mai recupera investițiile în obligațiunile băncii rusești.
“Practic odată ce autoritățile americane au pus banca rusească pe lista de sancțiuni fondurile private de pensii au rămas blocate cu banii în obligațiunile acesteia. Nu își mai pot recupera banii pentru că nu au cum să facă tranzacții cu banca rusească”, susțin sursele citate.
Câțu crede că fondurilor private de pensii le va fi dificil să-și recupereze investiția în banca rusească, mai ales acum că ratingul acesteia nu este unul foarte bun.
Silenzio stampa la toate celelalte fonduri de pensii
Celelalte fonduri care dețin obligațiuni ale BII sunt FPAP Vital 40.680.459 lei al companiei de asigurări Aegon, FPAP Aripi cu 26,94.188 lei și FPF Stabil cu 509.136 lei, ambele deținute de compania de asigurări Generali, FPAP BRD cu 20.340.230 lei și FPF BRD Medio cu 1.017.011 lei, ambele deținute de BRD Societe Generale și FPF Pensia Mea cu 1.017.011 lei deținut de Banca Transivania.
Nici unul din aceste fonduri sau băncile sau companiile de asigurări care îi dețin nu au dorit să răspundă întrebărilor Newsweek România legate de motivul pentru care au investit în banca rusească, daca au fost făcute presiuni politice asupra acestora înaintea demarării acestor investiții, dacă s-a schimbat ceva după izbucnirea războiului din Ucraina în privința deținerii acestor participații și dacă pot decide oricând să-și valorifice aceste obligațiuni prin vânzarea acestora.
Statul român s-a retras din BII
Sursele citate de Newsweek România susțin că statul român s-a retras din acționariatul băncșii rusești, la începutul acestei luni, pe 6 iunie, însă procesul de recuperare a sumelor investite de statul român este unul incert putându-se întinde pe o perioadă lungă de timp fără garanția unui succes.
Această retragere s-a întins pe o perioadă de timp extrem de lungă, de mai bine de un an de zile. Conform unui răspuns al BII pentru Newsweek România din mai 2022, statul român nu începuse la acel moment procesul de retragere din acționariatul acestei bănci deși agresiunea rusă din Ucraina începuse de mai bine de trei luni.
Câțu susține că procesul de ieșire din acționariatul BII este foarte complicat iar banii investiți de guvernul, în care a fost ministru de finanțe Teodorovici, nu vor mai putea fi recuperați:
”Să ieși din această bancă e dificil, iar banii investiți de Teodorovici nu îi vom mai recupera. Am reușit să salvez banii pe care Nazare (n.r. fost ministru de finanțe în guvernul condus de Câțu) voia să-l investească în BII și acesta a fost și motivul pentru care l-am dat afară din guvern”.
Teodorovici în schimb afirmă că statul român ar fi trebuit să ofere continuitate în finanțarea proiectelor pe care BII le avea pe piața românească. “Asta cu sancțiunile (n.r. impuse de SUA entităților care ajută agresiunea rusească din Ucraina) e pentru cei la care ține. Nimeni nu întreabă de capitalul social adică cele 22 mil euro investite de statul român în BII. Măcar să fi discutat să cedăm acțiunile și să ne luăm banii. N-am văzut nimic în acest sens.
În boardul guvernatorilor BII ar fi trebuit să venim noi cu propunerea să-i dăm noi pe ruși afară și să rămânem noi acolo să finanțăm noi operațiunile din diverse piețe. Nu am făcut treaba asta deșteaptă, am decis să ieșim.
BII avea câteva proiecte mari în România: o clinică medicală pentru copii pe boli rare, alt proiect pe stocare de cereale și altul pe producția de miere. La aceste proiecte să zică statul român că le asigură finanțare prin băncile noastre„.
De ce au pus americanii, banca rusească pe lista de sancțiuni?
Ambasadorul SUA la Budapesta a anunțat pe 12 aprilie 2023 la Budapesta, unde BII își are sediul din Europa, că această bancă a fost pusă pe lista de sancțiuni a SUA din cauza riscurilor de spionaj rusesc în Europa.
Citește și: Conducerea portului Constanța dă, prin atribuire directă, terenuri în port unui oligarh rus
„Prezența IBB la Budapesta permite Rusiei să-și sporească prezența informațiilor în Europa și deschide ușa activităților rău intenționate ale Kremlinului și poate fi, de asemenea, un mecanism de corupție și finanțare ilegală, inclusiv încălcări ale sancțiunilor”, a explicat Departamentul de Trezorerie al SUA la momentul anunțării introducerii băncii spionilor ruși pe lista de sancțiuni.
Citește și: Directorul portului Constanța atacă operatorii portuari privați. Miza: profituri de milioane de euro
Vizele pe care le primeau angajații IBB de la Budapesta au oferit statului rus posibilitatea de a trimite în state UE și NATO un număr substanțial de agenți secreti de informații, practic IBB fiind un canal de intrare al agenților ruși.
BII este o bancă internațională specială de dezvoltare fondată inițial în 1970 de către fosta URSS alături de state în principal din Europa de Est.
Cea mai importantă trăsătură a BII este statutul său juridic foarte special: este înregistrat la ONU fiind astfel scutită de supravegherea majorității autorităților naționale legislative sau de supraveghere.
