EXCLUSIV Regulamentul UE care-l îngroapă pe Barna: i-a dat ilegal bani europeni surorii (DOCUMENTE)

DE Sabin Orcan, Cătălin Prisacariu | Actualizat: 18.12.2020 - 11:17
Dan Barna nu vrea penali/FOTO: facebook.com

Acum 13 luni, Ministerul Fondurilor Europene îi comunica Direcției de Luptă Anti-Fraudă că suma de aproape nouă milioane de lei, finanțarea europeană pentru un proiect în care partener era firma lui Dan Barna, trebuie returnată integral. Era nevoie de un singur lucru pentru asta.

SHARE

A trecut mai bine de un an de atunci și DLAF încă cercetează speța. Sursele Newsweek România arată că procesul durează atât de mult întrucât Direcția investighează nu doar un proiect, ci patru în care firma lui Dan Barna a fost parteneră. Potrivit acelorași surse, sute de persoane au fost audiate până în prezent și un raport este aproape finalizat. Iar potențialul conflict de interese între politicianul USR-PLUS și sora sa ar fi doar una din neregulile descoperite.

Documente exclusive prezentate azi de Newsweek România demonstrează că totul este cu atât mai scandalos cu cât Dan Barna a încălcat legi, regulamente și condiții contractuale cu bună știință când a semnat nu doar pentru a-i da bani surorii sale, ci și pentru a monitoriza cheltuirea acestor bani.

"Adevărul despre Dan Barna" (Rise Project)

Cronologia scandalului public al proiectelor cu bani europeni derulate de Dan Barna începe pe 15 octombrie 2019, o dată cu publicarea articolului intitulat “Adevărul despre Dan Barna” de către Rise Project. Potrivit articolului, “Șeful USR, partidul care a inițiat campania #FărăPenali, este supervizorul senin al unor fraude și conflicte de interese cu fonduri UE”. Unul dintre conflictele de interese la care se referea Rise Project era și cel mai evident și mai supărător din toată povestea: Dan Barna a făcut ca la o asociație condusă de sora sa, Gabriela Popa, să ajungă peste 800.000 de lei, bani europeni pentru înființarea unei afaceri de care să beneficieze persoane defavorizate.

Punctul de vedere al lui Dan Barna a fost consemnat pe larg de către Rise Project. Pe scurt, politicianul nu doar că nu nega că Gabriela Popa este sora lui, dar mai și susținea că nu era nici un conflict de interese la mijloc.

DLAF intră în scenă

La fix o săptămână de la publicarea articolului, pe 22 octombrie 2019, după aprinse dezbateri publice și întoarceri pe toate fețele ale subiectului, DLAF trimite către Ministerul Fondurilor Europene o adresă din care reiese că “efectuează verificări preliminare” în legătură cu proiectul în care Dan Barna fusese partener și își finanțase propria soră cu bani europeni. Potrivit adresei DLAF către MFE, Direcția îi solicita Ministerului să dispună “efectuarea unei acțiuni de control cu privire la implementarea” acelui proiect (dar și a încă unuia în care Dan Barna fusese partener). Direcția îi mai comunica Ministerului să vizeze, printre altele, “respectarea dispozițiilor legale privind evitarea conflictului de interese privind implementarea proiectelor, inclusiv în înființarea/dezvoltarea SES-urilor (structuri de economie socială, companii care să angajeze persoane defavorizate – n.r.)”.

Ministerul Fondurilor Europene face un raport

Pe 31 octombrie 2019, Ministerul Fondurilor Europene (prin Direcția Generală Programe Europene Capital Uman) emite raportul “privind rezultatele verificării” efectuate la sesizarea DLAF.

De la bun început, raportul arată că, “Potrivit art. 7 din Contractul de finanțare nr. 19006/22/09/2014, beneficiarul și partenerii au obligația ca în momentul în care constată că se află într-o situație generatoare de conflict de interese sau incompatibilitate cu privire la contractul aflat în derulare, să informeze cu celeritate Autoritatea Contractantă referitor la situația generatoare de conflict de interese sau incompatibilitate, astfel încât să se acționeze în vederea înlăturării acesteia.”

Cu alte cuvinte, conform contractului de finanțare semnat de Dan Barna în calitate de partener în proiect, acesta ar fi trebuit să nu se pună în “situația generatoare de conflict de interese”, adică să nu-și selecteze propria soră pentru a-i încredința peste 800.000 de lei din fonduri europene (într-un proiect de nouă milioane de lei, valoare totală).

Raportul continuă cu următorul paragraf: “Mai mult, potrivit aceluiași articol, beneficiarul și partenerii se obligă încă din prima zi de implementare a proiectului să se asigure, fără andeplinirea altor formalități, că nu se află în nicio situație generatoare de conflict de interese, respectiv incompatibilități.”

Mai jos, raportul integral al MFE.

 

Barna estima valoarea unor bunuri, sora sa le cumpăra

Ce a făcut Dan Barna, însă? A ales să ignore total și cu bună-știință aceste prevederi care aruncau proiectul în aer.

Prima mutare a lui Barna - o minciună prin omisiune: deși era acționar al firmei Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare DCG SRL, partener în contract, a lăsat în seama asociatului lui Dragoș Jaliu semnarea contractului de finanțare între firma sa și asociația surorii sale, Gabriela Popa, în martie 2015.

Apoi, însă, Dan Barna nu mai face nici un efort să se ascundă (ar fi fost, de altfel, cu totul inutil și, mai ales, imposibil, având în vedere ce rol avea în proiect). Astfel, Barna a semnat rapoarte lunare de activitate în proiect în calitate de expert. Ba chiar a semnat documente foarte specifice de activitate ale atelierului de croitorie deschis de sora sa cu bani europeni. Cum ar fi o “notă privind estimarea valorii” unor “mașini de cusut, mașini de surfilat, mașini de brodat” etc., document pe care apare și semnătura surorii sale. Barna și sora sa au mai semnat împreună note de estimare a valorii unui spațiu închiriat, a valorii unor servicii de publicitate, a valorii unor echipamente IT, a valorii unor materiale de birotică și papetărie și, în general, orice documente din bucătăria funcționării atelierului de croitorie. Cum ar fi, de pildă, referatele de necesitate pentru echipamente, spații de închiriat etc.

Mai jos, o "notă privind estimarea valorii" unor echipamente de croitorie: semnătura Gabrielei Popa (fostă Barna) se află pe prima pagină, sus, cea a lui Dan Ilie Barna - pe ultima pagină, jos.

 

Sora a cheltuit, Barna a verificat. I-a imputat un ban (0,01 lei) cheltuit în plus

Parodia a mers până la capăt și, în ianuarie 2016, Dan Barna a întocmit și semnat un raport al “misiunii de verificare la fața locului” după ce a controlat activitatea atelierului de croitorie a surorii sale din “poziția de expert antreprenoriat și start-up pe perioada proiectului, reprezentant partener responsabil”.

Conform acestui “raport al misiunii”, “Vizita de monitorizare și verificarea documentelor financiare și tehnice s-au desfășurat în bune condiții, cu cooperarea echipei SES-ului (...). Locuri de muncă, activitatea SES-ului și cheltuielile efectuate sunt în conformitate cu planul de afaceri și bugetul. (...)”

Totuși, a mai arătat expertul Dan Barna, “În urma verificărilor financiare în cazul anumitor sublinii bugetare au fost identificate depășiri față de bugetul aprobat” în valoare de 900,5 lei. Merită menționat cazul “Ciupitoare Golden Eagle (de la linia 2.3.) - depășire de 0,01 lei”. Așadar, depășire de un ban. Poate părea infim, dar expertul Dan Barna nu a putut fi altfel decât ultra-riguros cu Gabriela Popa, sora sa.

Mai jos, "raportul misiunii de verificare la fața locului", semnat de Dan Barna la finalul documentului.

 

Declarație pe propria răspundere semnată de partener

După “misiunea de verificare la fața locului”, expertul meticulos Dan Barna a semnat și o “declarație pe propria răspundere a partenerului” care sună așa: “Cunoscând dispozițiile articolului 292 Cod Penal, respectiv ale articolului 326 din Noul Cod Penal cu privire la falsul în declarații, declar pe propria răspundere că informațiile privind verificarea la fața locului a Structurilor de economie socială, incluzând Anexele completate și semnate, sunt reale, conforme cu prevederile legale naționale și comunitare în vigoare precum și cu cele ale contractului de finanțare, respectiv ale anexelor acestuia.”

Contractul de finanțare pe care Barna declară pe propria răspundere că l-a respectat prevede, cum am arătat mai sus, că beneficiarul și partenerii se obligă încă din prima zi de implementare a proiectului să se asigure, fără andeplinirea altor formalități, că nu se află în nicio situație generatoare de conflict de interese, respectiv incompatibilități.

Situație în care, tocmai, Barna s-a aflat.

Gabriela Popa, fostă Barna

Era imposibil de aflat – sau măcar de suspectat – că Dan Barna și Gabriela Popa au o legătură de familie? Potrivit documentelor depuse în proiect, indicii erau suficiente. Astfel, potrivit diplomei de bacalaureat, numele anterior al Gabrielei Popa era Gabriela Barna. Iar locul nașterii, ca și în cazul lui Dan Barna, era, conform actului de identitate al Gabrielei Popa, Sibiu.

Cum se explică, atunci, că nici o autoritate a statului român implicată în derularea proiectului nu a sesizat coincidența de nume și, deci, nu a avut nici o suspiciune în legătură cu conflictul de interese?

Raportul Ministerului Fondurilor Europene a încercat să disculpe instituția. Astfel, potrivit unui pasaj din raport, instituțiile de management ale proiectelor nu erau responsabile cu astfel de verificări: “În cazul achizițiilor, verificarea conflictului de interese în cadrul cererilor de rambursare a fost realizată de către ofițerii de verificare ai OIR (Organism Intermediar Regional – n.r.) POSDRU Centru în proporție de 100%, dar pentru alte aspecte apărute în derularea activităților, cum ar fi de exemplu experții cooptați (precum Dan Barna – n.r.) și persoanele incluse în grupul țintă (precum Gabriela Popa – n.r.), nu exista obligativitatea din partea Autorității de Management sau a Organismului Intermediar de a afectua astfel de verificări.”

MFE: "fapta va fi sancționată cu recuperarea prejudiciului"

Raportul MFE insistă și cu alte argumente care se învârt în jurul contractului de finanțare și asupra responsabilității partenerilor și beneficiarilor de a nu genera situații de conflict de interese. Concluzia raporului Ministerului Fondurilor Europene, însă, nu lasă loc de interpretări: “Așadar, în cazul în care dl Dan Ilie BARNA și dna Gabriela raluca POPA se aflau în conflict de interese, acest aspect nu a fost adus la cunoștința Autorității de Management/OIR POSDRU Centru deși această obligație era clar prevăzută, cunoscută și asumată la nivelul proiectului de către Beneficiarul și partenerii din proiect.”

Totuși, MFE refuză să pună degetul pe rană și aruncă pisica în curtea DLAF: “În cazul în care organele abilitate confirmă existența unui conflict de interese în conformitate cu prevederile Contractului de finanțare nr. 19006/22.09.2014, fapta va fi sancționată cu recuperarea prejudiciului, ajungându-se până la recuperarea întregii finanțări aferente proiectului.”

La data la care funcționarii MFE emiteau acest raport (31 octombrie 2019), conflictul de interese era deja confirmat de Dan Barna (încă de pe 15 octombrie 2019, în articolul Rise Project): acesta era fratele Gabrielei Popa.

DLAF pregătește niște surprize

Atunci, care “organe abilitate” trebuia să confirme “existența unui conflict de interese în conformitate cu prevederile Contractului de finanțare nr. 19006/22.09.2014”? Direcția de Luptă Anti-Fraudă? Având în vedere că această instituție avea verificări preliminare în curs încă de pe 22 octombrie 2019, de ce anume nu a putut confirma nici până azi, 13 luni mai târziu, conflictul de interese?

Newsweek România a trimis adrese către DLAF prin care a cerut lămuriri în legătură cu situația, dar instituția nu a răspuns cererii. Surse din interior, însă, au arătat că cercetări se fac în continuare nu doar în proiectul în care și sora lui Dan Barna a primit bani europeni, ci și în alte trei. În toate cele patru proiecte au fost înființate aproximativ 30 de SES-uri (structuri economice sociale) iar culegerea de date a necesitat audierea a sute de persoane. Datele DLAF ar demonstra, potrivit surselor citate, că unele plăți nu ar fi ajuns la cei care apar în acte că ar fi primit banii iar unele echipamente ar fi fost achiziționate din surse incerte, ceea ce ridică suspiciuni de fraudă. Dan Barna nu ar fi fost încă audiat, însă sora sa, da.

Legea care îl poate incrimina pe Barna

Pe de altă parte, Dan Barna este incriminat de legea 78/2000 “pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție”, articolul 18 indice 1: “(1) Folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi. (2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează omisiunea de a furniza, cu știință, datele cerute potrivit legii pentru obținerea de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept a acestor fonduri.”

O părere contrară, însă, susține că legea 78/2000 li s-ar aplica doar funcționarilor, or Barna nu era funcționar în momentul implicării în proiectul menționat anterior.

Mai mult, arată mai mulți specialiști în fonduri UE consultați de Newsweek România, nici legislația națională nu e foarte clară în legătură cu încadrarea speței lui Dan Barna. Astfel, de pildă, OUG 66/2011, care reglementează inclusiv conflictele de interese când sunt bani europeni în joc, se referă doar la achiziții, nu și la finanțări pentru înființarea de SES-uri. “Spiritul legii se referă la orice cheltuire de bani europeni, dar litera acesteia este mult mai restrictivă. Iar asta este o problemă din punct de vedere al încadrării juridice a unei astfel de spețe”, a spus un avocat care a vorbit cu Newsweek România.

Lovitura decisivă: Regulamentul UE 966/2012

Totuși, arată unii specialiști cu foarte multă experiență în fonduri europene, nu este nevoie decât ca organele de control și/sau procurorii să consulte Regulamentul UE 966/2012, “privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii”, general valabil în țările UE. La articolul 57, “Conflicte de interese”, alineatul 1 este extrem de lămuritor: “Actorilor financiari și altor persoane implicate în execuția și gestionarea bugetului, inclusiv în elaborarea actelor pregătitoare corespunzătoare, precum și în auditarea sau controlul bugetului le este interzis să ia măsuri care pot genera un conflict între propriile lor interese și cele ale Uniunii.”

Așadar, este vorba de “actori financiari” și alte “persoane implicate în execuția și gestionarea bugetului”. Practic, Dan Barna se înscrie exact în această categorie de “persoane implicate în execuția și gestionarea bugetului”. Iar legătura cu sora sa este conflict de interese evident, după cum spune alineatul 2 al aceluiași articol 57 din Regulament: “În sensul alineatului (1), un conflict de interese există în cazul în care exercitarea imparțială și obiectivă a funcțiilor unui actor financiar sau ale unei alte persoane, menționate la alineatul (1), este compromisă din motive care implică familia, viața sentimentală, afinitățile politice sau naționale, interesul economic sau orice alt interes comun cu cel al destinatarului.”

Ce ar fi trebuit să facă Dan Barna în această situație? Ne lămurește tot alineatul 1 al articolului 57: “Dacă există acest risc, persoana în cauză se abține de la astfel de măsuri și prezintă situația ordonatorului de credite delegat, care constată în scris prezența sau absența unui conflict de interese. Persoana în cauză își informează, de asemenea, superiorul ierarhic. În cazul în care se constată existența unui conflict de interese, persoana în cauză își întrerupe toate activitățile legate de subiectul în cauză. Ordonatorul de credite delegat ia personal orice măsuri suplimentare necesare.”

Potrivit avocatului penalist consultat de Newsweek România, însă, o astfel de speță (ca cea a lui Dan Barna) ar fi dificilă pentru magistrații români, întrucât ar fi o premieră ca procurorii să formuleze acuzații și judecătorii să judece după un Regulament foarte clar și legi neclare.

Barna: "Atac al celor care se chinuie să-mi afecteze imaginea"

Contactat de Newsweek România, Dan Barna a dat o declarație destul de lungă: "După cum am declarat de fiecare dată când am fost întrebat, din momentul în care am intrat în politică - și nici înainte, de altfel - nu a existat nici o întrebare sau informare sau o solicitare trimisă către mine de către DLAF. Este de notorietate faptul că anul trecut, după articolul Rise, cei de la DLAF au verificat și continuă să facă verificări. Vă spun și eu ceea ce v-a spus DNA: nu există nici un dosar în ceea ce mă privește.

Îmi puneți întrebarea cu rea credință. Articolul 57 (din Regulamentul UE 96/2012 - n.r.) se referă la procedurile prin care sunt acordate fonduri direct, nu la procedurile prin care ajuți oameni să scrie proiecte. Dacă v-ați documenta, ați ști lucrul acesta. Compania din care făceam parte a depus un proiect pentru înființarea de structuri de economie socială din care puteam să fac și eu parte. Din care a făcut parte și sora mea ca oameni pe care i-am identificat. Ministerul Fondurilor a dat răspuns că nu e conflict de interese și Comisia Europeană a confirmat că nu era conflict de interese pentru că nicăieri pe parcurs nu a fost o procedură electivă sau de selecție prin care eu să o aleg pe sora mea în defavoarea altor oameni. Este ca și cum eu aș fi scris un proiect ca să fac o structură de economie socială și am primit bani pentru aia.

Nu a existat un conflict de interese și de aceea tot acel atac (articolul publicat de Rise Project - n.r.) a fost în campanie la momentul acela și acum e în continuare de cei care se chinuie să îmi afecteze imaginea. Factual, lucrul confirmat și de Comisia Europeană, și de DLAF și de Ministerul Fondurilor - mă rog, DLAF nu știu ce concluzie va trage, că e foarte ciudat deocamdată - , pentru că eu am avut corespondență la momentul acela al depunerii proiectelor. Am întrebat cine poate să fie dintre cei care înființează aceste structuri în cadrul proiectul. Oricine! Adică puteam să fiu doar eu. Nu a fost nici un fel de conflict în mod cert."

Unele dintre afirmațiile co-șefului USR-PLUS, însă, sunt în cel mai bun caz neacoperite de dovezi.

Astfel, declarația că "Articolul 57 se referă la procedurile prin care sunt acordate fonduri direct" este, pur și simplu, falsă, după cum se poate vedea și mai sus, unde articolul 57 este citat in extenso.

Apoi, faptul că MFE și Comisia Europeană ar fi confirmat că nu există conflict de interese nu este probat prin nimic, cu atât mai puțin prin "corespondența" invocată de Barna. De altfel, când i s-a cerut expres să o pună la dispoziția Newsweek România, politicianul a spus că nu o are la îndemână și trebuie să o ceară foștilor parteneri.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.