În mare parte, totul a dus la îmbogățirea apropiaților fostului președinte Joseph Kabila.
Același grup bancar, care are o istorie tulbure a tranzacțiilor corupte ce implică autocrați africani și companii europene, a servit și interesele companiilor de stat chineze implicate în afaceri miniere masive în RDC. Mai mult, BGFIBank a oferit unor controversate rețele de oameni de afaceri, politicieni, presupuși finanțatori Hezbollah și altora acces la sistemul bancar internațional.
Un proiect European Investigative Collaborations
Într-un demers în comun fără precedent, rețeaua media European Investigative Collaborations (EIC) - din care fac parte Mediapart (Franța), De Standaard și Le Soir (Belgia), NRC (Țările de Jos), Der Spiegel (Germania), infoLibre (Spania), Politiken (Danemarca), Expresso (Portugalia), VG (Norvegia), Nacional (Croația), Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (România), care a și avut amabilitatea să furnizeze Newsweek România spre publicare mai multe articole din acest proiect - și partenerii săi de presă - Bloomberg (SUA), RFI - Radio France Internationale (Franța), L'Orient le Jour (Liban), BBC Africa Eye (Marea Britanie), KvF (Insulele Feroe), The Namibian (Namibia), The Continent (South AFrica), The Wire (India) - au făcut echipă cu un grup de organizații de cercetare non-profit, conduse de PPLAAF: Public Eye (Elveția), The Sentry (SUA), Resource Matters (Belgia), Congo Research Group (SUA).
Jurnaliștii și oengiștii au investigat împreună documentele Congo Hold-Up timp de șase luni, au verificat informațiile, i-au contactat pe cei vizați de investigații și au scris articole bazate exclusiv pe probe.
Scurgerea de informații „Congo Hold-up” conține peste 3,5 milioane de documente interne de la BGFIBank, inclusiv extrase bancare, e-mailuri, contracte, facturi și evidențe corporative. Documentele includ și detalii despre milioane de tranzacții bancare.
Partenerii implicați în „Congo Hold-up” vor publica în următoarele săptămâni articole care expun în detaliu trucurile folosite de BGFIBank și clienții săi pentru a ascunde corupția endemică și deturnarea banilor de stat în RDC și modul în care băncile internaționale au ratat prevenirea transferurilor de bani dubioase. BGFI nu a oferit nici un comentariu în legătură cu dezvăluirile. Centrala băncii și filiala din Congo nu au răspuns la e-mailuri, mesaje text și apeluri telefonice în ultimele patru săptămâni.
Banca BGFI, "pușculița" clanului Kabila
Dar ce este BGFIBank? Banca din Gabon, al cărei nume complet este Banque Gabonaise et Française Internationale (BGFI), are sucursale în nouă țări africane și Franța. A deschis o unitate în Kinshasa, capitala Congoului, în 2010, dându-i surorii lui Kabila, Gloria Mteyu, o participație de 40% în companie. Fratele adoptiv al președintelui de atunci, Selemani Francis Mtwale, a fost desemnat să conducă noua instituție de credit.
Scurgerea de documente arată că cel puțin 140 de milioane de dolari, bani publici, au trecut prin bancă pe parcursul a șase ani și au ajuns în companii deținute de rudele și aliații cei mai apropiați ai lui Joseph Kabila. După ce fratele președintelui a fost forțat să părăsească unitatea congoleză în 2018, departamentele de audit și conformitate ale BGFI au încercat să blocheze conturile firmelor legate de fostul lor șef. Dar foștii subodonați ai lui Selemani au ignorat demersurile și au transferat și retras banii, arată e-mailurile băncii.
Înregistrările arată că și din conturile deținute de banca centrală a Congo-ului la BGFI au fost transferate peste 84 de milioane de dolari acestor entități, în timp ce zeci de milioane de dolari au sosit din alte părți ale statului, inclusiv aproape șapte milioane de dolari de la misiunea permanentă a țării la Națiunile Unite și 15 milioane de dolari de la compania minieră de stat.
Documentele arată, de asemenea, modul în care proprietarii chinezi ai prețioaselor mine de cupru și cobalt din Congo au folosit BGFI pentru a canaliza milioane de dolari către indivizi și companii conectate direct la familia lui Kabila.
Amenințarea cu sancțiuni ale SUA
Ca fostă colonie belgiană, dar și ca națiune independentă, Congo are o istorie lungă de sărăcire chiar de către propriii lideri. În ciuda faptului că este o țară bogată în resurse naturale, cei 90 de milioane de cetățeni ai săi sunt printre cei mai săraci oameni din lume.
Rolul jucat de BGFI și Selemani în această poveste a fost dezlegat treptat începând cu 2016, când un fost ofițer de conformitate de la filiala băncii din Kinshasa a scurs un pachet mult mai mic de documente interne. Pe măsură ce dezvăluirile jenante s-au acumulat, BGFI a reacționat prin restructurarea filialei sale din Congo în ceea ce a părut o reevaluare a deciziei de a face afaceri cu Kabila. În 2018, sucursala din Gabon l-a retras pe Selemani din funcția de director executiv și a recuperat acțiunile lui Mteyu, sora lui Joseph Kabila.
Sub presiunea comunității internaționale, Kabila a demisionat fără tragere de inimă la începutul lui 2019, după aproape două decenii în funcție. Actualul șef al statului, Felix Tshisekedi, și-a redus constant dependența de Kabila și i-a epurat pe loialiștii predecesorului său din guvernul congolez.
Spre finalul președinției lui Kabila, BGFI și Selemani erau îngrijorați că vor fi sancționați de guvernul SUA, arată documentele. Și, cum Congo se bazează pe dolarul american pentru cele mai multe tranzacții, separarea de sistemul financiar american ar fi putut forța banca să închidă.
Cum să scoți 30 de milioane USD în câteva luni
Auditorul care a evaluat sucursala congoleză a BGFI a finalizat o investigație internă la jumătatea anului 2018 prin care a identificat aproape 30 de clienți cu legături cu șefi mai mici și mai mari ai băncii, precum și cu familia Kabila. Raportul, care a constatat conflicte de interese nedeclarate, a catalogat administrarea băncii drept „inacceptabilă” și cu „risc foarte ridicat”. Auditorul a arătat că unele tranzacții care implicau „părți afiliate” erau, cel mai probabil, frauduloase.
Pe măsură ce controlul lui Selemani asupra sucursalei din Kinshasa a băncii era din ce în ce mai redus, clanul prezidențial a intrat în panică și, în mai multe luni în 2018, și-a „secat” conturile la BGFI de cele aproximativ 30 de milioane de dolari păstrate încă la bancă.
Documentele arată că, pe parcursul a șase ani, peste 80 de milioane de dolari în numerar au fost retrase din conturile deținute la BGFI de către rețeaua de companii aflate sub controlul lui Selemani – o singură persoană a scos peste 50 de milioane de dolari.
La un moment dat, când „exodul” financiar era la cote maxime, un director al băncii chiar s-a îngrijorat că BGFI Congo va rămâne fără dolari, potrivit unei prezentări power point pregătite pentru comitetul de audit al băncii.
Banca de jaf a autocraților africani
Această promiscuitate în care banii și puterea au coexistat a dus la mai multe anchete penale în Europa și Statele Unite. Cea mai spectaculoasă este cea cunoscută sub denumirea de „câștiguri necinstite”, deschisă în 2010 de centrul financiar al curții din Paris. Din 1996 până în 2008, prin BGFIBank Gabon și banca franceză BNP Paribas, familia Bongo ar fi achiziționat douăsprezece proprietăți în Paris și Nisa pentru o sumă totală de cel puțin 35 de milioane de euro.
Rudele familiei Bongo au depus sume în numerar într-un cont BGFI, banii au revenit la BNP Paribas (se menționează în total 52 de milioane de euro) și au fost folosiți pentru achiziționarea de clădiri sub acoperirea unei firme de decorațiuni interioare „în relație aproape exclusivă” cu președintele gabonez Omar Bongo. Originea suspectă a fondurilor era atât de vizibilă și volumul de numerar atât de evident „fără legătură cu remunerațiile” președintelui Gabonului, încât banca BNP Paribas a fost inculpată în mai 2021 pentru „spălare de bani, corupție și deturnare de fonduri publice”.
Un alt dosar care a făcut lumină în afacerile BGFI: ancheta efectuată de polițiștii federali americani în urma achiziționării unui penthouse de lux în Biscayne Bay (Miami) în beneficiul fiului președintelui Congo-Brazzaville, Denis Christel Sassou Nguesso. Între 2011 și 2014, Sassou Nguesso fiul este suspectat că ar fi deturnat milioane de dolari de la Société Nationale des Pétroles du Congo (SNPC), al cărei director adjunct fusese. Aceste fonduri ar fi trecut prin conturile unor companii-paravan dintr-o subsidiară a BGFIBank și apoi către conturi bancare din Florida pentru a cumpăra un penthouse cu o valoare de piață de 3 milioane USD.
Un alt dosar, de data aceasta privind Republica Democratică Congo, a fost declanșat de ziarul belgian Le Soir în octombrie 2016: cu documente justificative, fostul șef al departamentului de angajamente al BGFIBank RDC, Jean-Jacques Lumumba, denunța „retrageri dubioase”, cecuri nejustificate, plăți uluitoare efectuate de Banca Centrală a Congo-ului în contul BGFIBank al unei companii private deținută de o rudă apropiată a lui Kabila. Lumumba denunța, de asemenea, un împrumut ilicit de 25 de milioane de dolari acordat de BGFIBank RDC Comisiei Electorale Naționale și Independente (Ceni), în timp ce Ceni era inclusă pe lista neagră de Banca Centrală Congoleză pentru datorii neachitate. Suspiciunea exprimată de Jean-Jacques Lumumba era că banii destinați alegerilor (amânate din lipsă de resurse) fuseseră „tocați” prin plăți neregulate.
Aceste „Lumumba Papers” publicate de Le Soir, apoi de Platforma ONG-urilor pentru Protecția Avertizorilor din Africa și The Sentry (ambele parteneri ai „Congo Hold-up”) și de Jeune Afrique în 2017 și 2018, au declanșat o serie de audituri interne la BGFI Congo. Audituri care, deși sunt devastatoare pentru bancă, au fost insuficient investigate de către bancă, ba chiar manipulate de conducerea instituției de creditare. Aceste audituri, pe care le-am putut consulta integral, au dus la extragerea discretă, în mai 2018, a lui Francis Selemani. A fost căderea fratelui adoptiv al fostului președinte Joseph Kabila.
Ce urmează
Dezvăluirile „Congo Hold-up”, care vor continua în următoarele săptămâni, arată imaginea dură a gradului de delapidare a BGFI Congo. Recent contactat de partenerii acestei investigații jurnalistice, șeful Inspectoratului General al Finanțelor (IGF) din Congo, Jules Alingete, nu a mers până la capăt: „Pentru mine, BGFI este o bancă mafiotă. Este un inspector general care vorbește, după ce și-a făcut investigațiile. Este inacceptabil ceea ce s-a întâmplat.” „Congo Hold-up” vă va duce în bucătăria ascunsă a acestei „bănci mafiote”. Iar printre „preparatele” din această bucătărie se află și unele care au ingrediente românești, despre care Newsweek România va scrie în zilele următoare.
