Dalai Lama, mesaj pentru români: „Continuați acest spirit al libertății și democrației”

DE NWRomânia | Actualizat: 25.06.2018 - 15:22

Marcel Dediu, primul român făcut călugăr budist de Dalai Lama, și preotul Irineu Bârle, de la Mănăstirea Prislop din Maramureș, au realizat, în toamna anului trecut, un interviu cu Dalai Lama, liderul spiritual al budismului tibetan, pentru publicul din România.

SHARE

Vă prezentăm, mai jos, interviul integral.

Marcel Dediu: Sanctitate, sunt convins că ați fi de acord cu mine, că noi toți ne dorim să fim fericiți. Din perspectiva dumneavoastră, ce înseamnă să fii fericit? Ce înseamnă să ai o viată fericită?

Dalai Lama:  Cred că un răspuns clar ar veni dacă am întreba copiii: “Vreți să fiți fericiți? Vreți fața zâmbitoare a mamei sau fața furioasă a mamei?” Răspunsul simplu e că ei doresc să fie fericiți; doresc o față care arată zâmbetul și dragostea. Chiar și animalele doresc acest lucru. De exemplu, câinii! Dacă le arați o față furioasă, imediat observă. Eventual coada lor reacționează așa…. Zâmbește-le și coada lor se mișcă așa… Păsările! La fel! Insectele mici, nu știu! Dar orice mamifer de pe această planetă iubește afecțiunea noastră, compasiunea și grija pentru bunăstarea lor. Din punct de vedere biologic, asta ne unește. Orice animal social, orice individ, oricât de puternic ar fi, nu poate supraviețui fără ceilalți membri ai comunității. De aceea, din punct de vedere biologic suntem echipați cu anumite emoții care ne aduc împreună. Aceasta este iubirea. Mânia, întotdeauna exclude. Iubirea, ne aduce împreună. Acesta este motivul pentru care ne dorim să fim fericiți; fericirea. Fericirea pe baza dragostei și bunăvoinței, nu pe baza mâniei. 

Acum sunt vremuri pline de probleme între oameni, inclusiv omoruri și discriminare. Din cauza discriminării, aceeași oameni, frați și surori, mor de foame. În dimineața asta, când m-am trezit mi-am zis: „cel puțin nouă ore de somn adânc”. În timpul celor nouă ore de somn adânc m-am simțit liniștit, însă câți oameni au fost omorâți? câți au murit din cauza foametei? E foarte trist! Toate astea, de obicei, le descriu ca fiind produse de om. E propria noastră creație, din cauza diferențelor naționale, diferențelor de rasă, incluzând, din păcate, diferențe religioase. Acum, singurul remediu este să mergem la un nivel mai adânc: suntem toți aceeași oameni. Mereu accentuez unitatea celor 7 miliarde de ființe umane. Dumneavoastră aveți o mustață, o barbă. Eu, nu am nimic! Dar nasurile noastre, sunt aceleași. Ochii noștri, gura și capul și ce e în cap, creierul, sunt aceleași.

Preotul Irineu Bârle: Învățătura lui Iisus, dacă ar fi s-o rezumăm, s-ar regăsi în cele 9 Fericiri. În lumea de azi, mulți văd fericirea ca și o stare de exaltare, în care totul trebuie să fie acum și aici. Însă, în cele 9 Fericiri, Iisus ne duce într-o lume a faptelor bune, a păcii, a milostivirii, a lumii interioare. Buddha, de asemenea, vorbește despre fericire. Iisus și Buddha, vorbesc amândoi despre aceeași fericire sau despre două fericiri și două lumi?   

Dalai Lama: Din perspectiva budistă, Buddha e o ființă umană. Iisus Hristos, de asemenea, e o ființă umană. Toate religiile sunt religii ale ființelor umane. Toate marile tradiții religioase vorbesc despre ceea ce are mai de preț o ființă umană – Iubirea. Toate marile religii ne învață importanța practicării iubirii. Pentru a practica efectiv iubirea, e important să îți arăți bunăvoința și înțelegerea față de dușmani. Iisus Hristos a spus la fel: dacă cineva te lovește, îi întorci obrazul. Buddha, de asemenea, a spus că dacă cineva te rănește cu o armă, ar trebui să-ți arăți bunăvoința și înțelegerea față de agresor. E ușor de zis! 

Toate marile religii, din perspectiva budistă, sunt creații umane. Dacă privești din optica tradițiilor teiste, Dumnezeu a creat lumea și din această perspectivă, întreaga umanitate suntem copiii lui Dumnezeu. Bineînțeles că Dumnezeu dorește ca copiii lui să fie binevoitori și plini de iubire. În ochii lui Dumnezeu nu există dușmani. E important să îți extinzi bunăvoința, înțelegerea și dragostea față de dușmani. Diversele tradiții religioase accentuează practicarea toleranței, iertării, cumpătarea, auto-disciplina. Acesta este fundamentul unității și armoniei noastre și ar trebui să dezvoltăm o armonie autentică, prin înțelegere, nu armonie artificială sau zâmbet artificial. Nu în acest mod! În mod sincer, să respectăm potențialul fiecărei religii! Deci, e important de înțeles acest aspect și când te vei uita la toate religiile, foarte ușor poți dezvolta respect și admirație. Aceste diverse religii, cel puțin pentru 2000 ani, cred că au adus un imens beneficiu oamenilor. Și astăzi, cred că inspiră milioane de oameni. 

Pentru secolele viitoare, au să rămână. După o mie de ani, nimeni nu știe. Asta nu mai este responsabilitatea noastră. Responsabilitatea noastră e ca cel puțin secolul 21 să fie unul pașnic și al armoniei inter-religioase. Apoi secolul 22 si 23 probabil vor urma același curs. Pentru secolele 24, 25, nu știu!

Marcel Dediu: Dacă ne-am întoarce la întrebarea despre fericire, această întrebare are o legătură cu ea. În zilele noastre, în întreaga lume, inclusiv in România, există un climat de intoleranță și neîncredere. Întrebarea ar fi, în acest mediu tensionat, cum mai putem cultiva bunăvoința, compasiunea și grija față de celălalt? Vorbiți adesea despre valori interne și lumea interioară. Puteți dezvolta mai mult această temă? 

Dalai Lama: Nu e doar cazul României. Cred că privește totalitatea ființelor umane. Cred că ființele umane trăiesc o viață și cultură materialistă, incluzând muzica, teatrul și tot ce e legat de valoarea materială. Și asta cred că se datorează existenței așa-zisei educații moderne, care e orientată doar spre partea materială. Cred că e o greșeală. Educația ar trebui să includă nu numai educația despre bunăstarea corpului fizic, cum ar fi igiena fizică. Ar trebui să includem și igiena emoțiilor în curriculum școlar. Nu-i nevoie să vorbim despre viața de după sau despre Dumnezeu. Așa cum suntem educați să avem un corp sănătos, în mod similar ar trebui să fim educați cum să avem o minte sănătoasa, emoții sănătoase. Am impresia că sistemul educațional contemporan nu e adecvat pentru educarea ființelor umane sănătoase. Poate că suntem sănătoși fizic, dar mintea? Sistemul general de educație ne oferă cunoștințe factuale, dar de ce nu avem cunoștințe despre calmarea minții și cultivarea liniștii interioare? Sau despre ce anume distruge pacea interioară? Nu e vorba de un dușman extern, e vorba de proprii dușmani interiori: mânia, gelozia, etc; ele distrug pacea noastră interioară. Acum oamenii de știință vin și spun că mânia, frica, ura, constante de fapt consumă sistemul nostru imunitar; sunt dăunătoare sănătății. Pe de altă parte, compasiunea, milostivirea aduc mai multă liniște și forță interioară, încredere în sine. Acestea reduc fricile, care la rândul lor reduc iritația. Iritarea e cauza imediată a mâniei. Apoi, trebuie să avem în vedere că inteligența umană are capacitatea extraordinară de a judeca: ce fel de emoții sunt folositoare? Ce fel de emoții sunt dăunătoare? Animalele nu pot face această distincție. Doar noi oamenii avem această inteligență. 

Dacă am privi din punctul de vedere al religiilor teiste, această minunată inteligență umană e darul suprem primit de la Dumnezeu. Emoțional suntem mai mult sau mai puțin ca și animalele, cu aceleași tipuri de emoții: dragoste, bunăvoință, mânie, sunt la fel. Dar pentru că ființele umane sunt dotate cu această inteligență unică, ar trebui s-o folosim pentru a face alegeri clare: unele emoții sunt dăunătoare pentru sănătatea noastră, pentru pacea noastră interioară; alte emoții sunt benefice, etc. Atunci când vom realiza că în interiorul emoțiilor, unele sunt dăunătoare pentru pacea interioară și eventual sănătatea noastră, atunci începem să ne distanțăm. Există alte tipuri de emoții care ne ajută și automat le vei însuși. Asta este calea pentru reducerea emoțiilor destructive. Puterea emoțiilor destructive gradual se va reduce și emoțiile constructive vor câștiga gradual putere. Asta e calea.

Apoi există experiența noastră comună. Totalitatea celor 7 miliarde de ființe umane provenim din pântecele mamei. Cu toții am trecut prin experiența dăruirii și griji materne. Ce valoare imensă! E experiența noastră comună, a tuturor.

Apoi, ceea ce putem observa la nivelul vieții de zi cu zi. Soțul și soția, după ani lungi de căsnicie fericită, chiar dacă se iubesc, ocazional se mai ceartă și în asemenea situații unul din parteneri se simte incomod.

Acum, uitați-vă ce se întâmplă în lume. În ceea ce privește răufăcătorii planetei, cred că se datorează unei atitudini egocentriste, prea multă înverșunare, sunt promotorii discriminărilor: prieteni versus dușmani. Apoi, față de dușmani nu au nici o milă, fără compasiune, plini de ură și necruțători. Din cauza asta apar mai multe omoruri. Însă toate aceste nenorociri din lume, în cele din urmă, sunt create aici și acum prin mânie și ură. 

Natura umană, conform oamenilor de știință, are o predispoziție nativă spre compasiune. Dacă natura noastră umană ar fi fost mânia, atunci chiar că n-ar fi nici o speranță. Dar predispoziția noastră umană, 

conform observațiilor şi experimentelor științifice, este iubirea. Deci, există speranțe! 

Copii nu creează probleme. Doar uneori se bat. Când am fost eram copil, mă mai certam din când în când cu fratele meu mai mare. Unghiile mele erau arma mea. N-a fost ceva periculos. Însă ca și adulți, perpetuăm furia prin dezvoltarea graduală de armament. Chiar dacă de mai bine de o mie de ani am avut cuțite și pietre, cred că tehnologiile moderne sunt minunate; însă aceste minunate tehnologii sunt folosite pentru a ucide. Pentru armamentul actual, câte miliarde sunt cheltuite?  Arme înseamnă a ucide!  E foarte trist. Marile națiuni produc armament, nu numai pentru propria lor apărare ci și pentru vânzare către alte state. De fapt, a vinde armament înseamnă a vinde omoruri. Cred că această lume ar trebui să fie una demilitarizată. 

Preotul Irineu Bârle: Sunteți liderul spiritual al budismului tibetan și urmați învățăturile lui Buddha. În câteva cuvinte, care să poată ajunge la inima omului simplu, la inima omului care nu cunoaște multe lucruri despre budism, ați putea sintetiza esența învățăturilor lui Buddha și crezul dumneavoastră?

Dalai Lama: Crezul meu în viață e că în primul rând sunt o ființă umană. Nu accentuez faptul că sunt budist. Sunt o ființă umană! Pe acest palier, nu există frontiere. Totalitatea celor 7 miliarde de ființe umane, suntem la fel. Atâta vreme cât pot aduce o contribuție la bunăstarea umanității, e de datoria mea să acționez.

Apoi, pe un plan secundar, sunt budist. Urmez doctrina Buddha-Dharma, în special tradiția Nalanda. Buddha însuși a încurajat cercetarea pe baza raționamentului și experimentării, care e mai importantă decât credința oarbă. Asta arată unicitatea doctrinei Buddha-Dharma, în special tradiția Nalanda. Restul lumii se axează mai mult pe credință decât pe investigație. Deci, urmez această cale! Buddha, el însuși ne-a dat libertatea de a investiga și dacă contravine realității atunci avem libertatea de a respinge. Deci, urmez această cale!

Apoi avem mesajul principal al budismului, comun cu celelalte tradiții: practicarea iubirii între semeni. În unele texte budiste e menționat că dușmanul e cel mai bun prieten învăţător pentru practicarea iertării și toleranței. Orice persoană care dorește să-și îmbunătățească nivelul de compasiune, e necesar să aibă un dușman. Dușmanii ne dau posibilitatea de a practica iertarea și toleranța. E o parte importantă a practicării milostivirii. Acest lucru e comun tuturor religiilor! Desigur, există diferențe filosofice, dacă există sau nu un Creator, spre exemplu. Sunt diferențe enorme. Dacă există sau nu vieți anterioare, de asemenea există diferențe. Nu fac misionarism de răspândire a doctrinei Buddha-Dharma, când vizitez țări non-budiste. Respect religia existentă, din țara respectivă. Acelor persoane care cu sinceritate și hotărâre ar dori să afle mai multe despre tradiția Nalanda, desigur că pot împărtăși pe baza propriilor mele experiențe, cunoștințe. E OK, nu e nici un pericol!

Preotul Irineu Bârle: Amândoi am cunoscut-o pe Maica Tereza de Calcutta. Maica Tereza de Calcutta, a trăit într-o lume ne-creștină, Şi ea era creștină. Dar a respectat religia fiecăruia. Dumneavoastră, adesea menționați că este foarte important ca non-budiștii, inclusiv creștinii, să nu-și abandoneze propria religie. Ați vorbit puțin înainte! Mai puteți să ne spuneți câteva cuvinte despre acest lucru? 

Dalai Lama: Așa cum am menționat mai devreme, din perspectiva budistă, religia e o creație umană. Deci, în perioade diferite, locuri diferite, în cadrul culturilor diferite, aceste diverse tradiții spirituale s-au dezvoltat. Aceste diferite tradiții sunt potrivite și relevante acelei părți ale lumii. Toate marile tradiții teiste s-au dezvoltat in Orientul Mijlociu, deci sunt potrivite pentru zona Orientului Mijlociu. India e o țară imensă. În prezent, în India trăiesc mai mult de un miliard de oameni. În vremurile vechi, India era împărțită in diverse mici regate. Vedeți, diferite locuri, diferite moduri de gândire și diferite moșteniri culturale. Sunt multe tradiții hinduiste, Jainismul, Budismul, etc. 

Cred că aceste religii când au apărut, au fost strâns legate de modul de viața, moștenirea culturală, predispozițiile mentale ale localnicilor. Deci, cred că aceste diferite tradiții sunt potrivite pentru oamenii care se află în zona respectivă. Cred în acest lucru. 

De asemenea, cred că pentru un adept al teoriei creaționiste daca Dumnezeu n-ar exista, ar fi foarte nefericit. Pentru un adept al tradiției non-teiste, cum ar fi Budismul, dacă ar exista o figură centrală, un Creator absolut, ar simți ca nu mai are libertate, că totul e în mâinile Lui. 

Marcel Dediu: Aș dori să revin la întrebarea despre budism, diversele tradiții și unicitatea sa. Există mulți critici care spun că Budismul ar părea ca o tradiție ateistă, nihilistă. Sunteți de acord cu mine! Asta înseamnă, în România sau în Europa în general, când te gândești la ateism pare ceva fără valori. E Budismul o tradiție ateistă, nihilistă? Puteți să dezvoltați această temă?

Dalai Lama: Din perspectiva religiilor teiste, Budismul este ceea ce numesc o religie „fără Dumnezeu”. Unii din prietenii mei creștini, foarte apropiați, spun că ei sunt gata să ajungă în Rai. Dalai Lama va ajunge într-un alt loc, diferit. Va ajunge în Iad, pentru că nu crede în Dumnezeu! Din perspectiva religiilor teiste, Buddha e un necredincios și Budismul e o tradiție a necredinței. Și, din aceasta perspectivă, tradiția budistă e nihilistă, nu există Dumnezeu. Dar, din perspectiva budistă, religiile teiste nu cred in viețile anterioare, în cauză și efect. Deci, din perspectiva budistă, aceste religii sunt nihiliste. Cred că ar trebui să avem un fel de Curte Supremă, incluzând Dumnezeu și îngerii. Apoi am putea întreba care este într-adevăr nihilistă sau nu. Noi oamenii, nu putem judeca aceste aspecte. 

Preotul Irineu Bârle: O ultima întrebare aș dori să vă pun! În comparaţie cu secolele trecute, dezvoltarea materiala a societății noastre a ajuns la nivele foarte înalte. Cu toate acestea, Omul este continuu nemulțumit. Aţi putea să ne spuneţi, în două trei cuvinte, de ce credeţi dumneavoastră că această nemulţumire este în noi, în oameni? 

Dalai Lama: Asta e din cauza sistemului modern de educație. Întreaga societate vorbește despre valoarea materială. Dezvoltarea materială în sine presupune nemulțumire; nemulțumire care stă la baza dezvoltărilor ulterioare. Dacă am fi mulțumiți, n-ar mai exista dezvoltare materială. Deci, nemulțumirea e un factor important pentru această dezvoltare materială. Așa cum am mai menționat, modul de viață materialist, cultura materialistă (datorită educației materialiste), dacă continuă în acest ritm, cred că secolul 21 nu va fi un secol fericit. Prea multe conflicte, prea multe omoruri. Chiar și religia e folosită pentru a crea diviziuni. Inclusiv în secolul 20, am avut primul și al doilea război mondial care au culminat cu folosirea armei nucleare. Dacă suntem satisfăcuți cu această situație, atunci, hai să continuăm în stilul ăsta, să repetăm același scenariu. Însă, în secolul 21 chiar simțim că sunt prea multe omoruri, diferențe între bogați și săraci, prea multă intimidare, prea multe escrocherii. La începutul secolului 21, încă mai există lucruri care sunt nesănătoase. Dacă ne-am dori ca secolul 21 să fie unul pașnic, atunci nu există altă cale. Armele nucleare, nu aduc pace. Mai multe forțe militare, nu aduc pace. Singurul lucru care aduce pace, e pacea interioară. Pacea lumii vine doar prin pacea interioară. Care e sursa păcii interioare? Nu doar rugăciunea, ci şi educarea minții. Folosirea propriei noastre inteligențe. În acest sens cred că orice persoană cu bun simț trebuie să vegheze ca secolul 21 să nu repete același scenariu din secolul 20. Dacă oamenilor le pasă cu adevărat de copiii, nepoții şi strănepoții lor, atunci trebuie să facem ceva. Acest secol 21, ar trebui să fie un secol al păcii, un secol al egalității. Sunt prea mari diferențele între bogați și săraci. Într-adevăr, e foarte trist! Trebuie să depunem eforturi pentru o mai mare egalitate, pentru ca să nu mai existe oameni înfometați, pentru a nu mai exista diferențe între cei bogați și cei săraci. Și, desigur, să nu mai fie violență. Preocuparea noastră e pentru generațiile viitoare. În ceea ce privește generația mea, acum sunt fericit. Deși sunt refugiat, am foarte mulți prieteni în diferite părți ale lumii. Sunt fericit! 

Marcel Dediu: Promovați conceptul de etică seculară, comună tuturor ființelor umane. Ați putea oferi câteva clarificări? Presupune această etică seculară absența religiei? Pentru că oamenii pot fi derutați.  

Dalai Lama: Acum, în ceea ce privește înțelegerea conceptului de „secularizat”….. În Occident, termenul „secularizat”, așa cum unii prieteni mi-au explicat, ar însemna a avea o distanță, nerespectarea religiei. Cred că e de înțeles. Cred că în timpul Revoluției Franceze și Revoluției bolșevice, au existat atitudini negative față de religie. Însă nu cred că în mod necesar față de religie în sine. Care e înțelesul profund al religiei? Iubirea. Chiar și animalele apreciază acest lucru. Nimeni nu poate fi împotrivă. Însă, în timpul Revoluției Franceze și Revoluției bolșevice a fost o atitudine negativă împotriva instituțiilor religioase. Instituțiile religioase, cred că au fost foarte mult legate de clasa conducătoare, incluzând regi și regine. Deci, instituțiile religioase au fost foarte mult legate de sistemul feudal. Atâta vreme cât se considera că regii au nu știu ce fel de binecuvântare de la Dumnezeu, oamenii s-au opus sistemului feudal, regilor și instituțiilor religioase. Însă, nu împotriva religiei. Bolșevicii au gândit cam în același fel. Deci, în Occident, „secularizat” înseamnă nerespectarea religiei. 

Însă, în India, „secularizat”, conform gândirii indiene, înseamnă respectarea tuturor religiilor. A nu avea o preferință pentru o anume religie, ci respectarea tuturor religiilor. De asemenea, respectarea necredincioșilor. E ceva unic. La nivelul întregii umanități, din cele 7 miliarde doar 6 miliarde cred în Dumnezeu sau cred într-o religie. Există un miliard de necredincioși. Când vorbim de umanitate, trebuie să includem și bunăstarea acestui miliard de necredincioși. Nu putem să-i abordăm, nu-i putem educa. Trebuie să avem milă, asta e lucrarea de la Dumnezeu. Nu-i putem aborda. Nu există nici o altă alternativă, cu excepția, conform gândirii indiene, „secularității”, care presupune respectarea tuturor religiilor, inclusiv cei a celor ce nu cred. 

Așa cum am menționat mai devreme, trebuie să ne folosim bunul simț, experiența noastră comună și descoperirile științifice. Totalitatea celor 7 miliarde de ființe umane să fie acceptați. Asta e calea seculară de abordare, pentru că avem în vedere bunăstarea tuturor celor 7 miliarde de ființe umane, nu numai a celor ce urmează o anume religie. Iar atunci când aceste valori interne vor fi internalizate, orice religie care va vorbi despre iubire, milostivire, iertare, toleranță, vor fi extrem de folositoare pentru întărirea acestor valori profund umane. 

Care-i părerea dumneavoastră? Aveți alte argumente?

Preotul Irineu Bârle: La fel! Nu! La fel! Simt același lucru!

Marcel Dediu: Acest dialog e adresat mai mult celor din România. Puteți să transmiteți un mesaj românilor? Ne vor auzi și…

Dalai Lama: În ultimii ani, câțiva români vin să asculte o parte din prelegerile mele, despre budism și valori umane. N-am fost niciodată în România. Știrile despre Ceaușescu și luptele care au fost, m-au tulburat. Deci, când mă întâlnesc cu români imediat îmi aduc aminte de acele vremuri. Însă, dorința umană pentru libertate și liberă informare, sunt foarte importante. Acum, frații și surorile români se bucură de aceste drepturi. E extraordinar! Nici o forță nu poate opri acest lucru. Vă rog, continuați această dorință, acest spirit al libertății și democrației. Când vorbesc despre umanitate, nu există nici o diferență între frații români și mine. Emoțional, suntem la fel. Mental, suntem la fel. Chiar și fizic, suntem la fel. 


Citește întreaga poveste de viață a lui Marcel Dediu, singurul călugăr budist român

Românul lui Dalai Lama

La casa de copii sperai doar să crești și să-i abuzezi și tu pe cei mai mici


„Din casa de copii nu pleacă academicieni”


„Dalai Lama mi-a atins rana cea mai mare”


Așteptarea: „Trăiam, dar parcă eram mort”


Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2018 NEWS INTERNATIONAL S.A.