WSJ: SUA pregătesc un nou atac masiv asupra Iranului după 3 noiembrie. Avertisment pentru țările din Golf

Administrația de la Washington a transmis mai multor state arabe din Golful Persic să se pregătească pentru o posibilă nouă campanie militară împotriva Iranului, care ar putea începe după alegerile pentru Congresul american din 3 noiembrie. Informațiile au fost dezvăluite de The Wall Street Journal, care citează persoane familiarizate cu discuțiile purtate prin canale diplomatice și militare.

WSJ: SUA pregătesc un nou atac masiv asupra Iranului după 3 noiembrie. Avertisment pentru țările din Golf

Potrivit publicației americane, Statele Unite și Israelul intensifică pregătirile pentru un nou val de atacuri asupra Iranului, într-o încercare de a slăbi capacitățile Teheranului și de a determina conducerea iraniană să revină la masa negocierilor.

Armata americană transferă un sistem de apărare antirachetă Patriot din Texas către Orientul Mijlociu și a retras militari din bazele considerate vulnerabile în eventualitatea unei escaladări. În paralel, forțele americane din regiune și-au refăcut stocurile de muniție, iar bombardierele și avioanele de vânătoare sunt pregătite pentru posibile operațiuni aeriene.

Citește și: SUA intenționează să lanseze „mama tuturor bombelor” asupra Iranului. Face dezastru cu 9,5 tone de exploziv

Un grup de luptă suplimentar, format în jurul unui portavion, și o unitate expediționară a infanteriei marine americane sunt pregătite să se alăture forțelor navale din regiune. Aproximativ 20 de nave de război americane ar urma să opereze în Orientul Mijlociu luna viitoare, deși unele dintre acestea ar putea fi înlocuite.

Donald Trump analizează atacuri asupra infrastructurii și instalațiilor nucleare iraniene

Președintele Donald Trump nu a luat încă o decizie definitivă privind lansarea unei noi operațiuni militare, însă, potrivit surselor citate de WSJ, înclină spre autorizarea unui atac de amploare după alegerile americane.

Printre posibilele ținte se numără infrastructura iraniană și instalațiile nucleare ale țării. În același timp, Washingtonul păstrează deschisă posibilitatea unui acord diplomatic cu Teheranul, deși eforturile mediatorilor regionali nu au produs până acum rezultate concrete.

„S-ar putea să mai facem o mică «Epic Fury». Sau vor cădea la un acord””, a declarat Donald Trump, în timpul unui miting desfășurat săptămâna trecută, făcând referire la campania de bombardamente lansată de SUA și Israel în primăvară.

Casa Albă a refuzat să ofere detalii despre eventualele operațiuni militare, precizând că nu comentează „planuri militare sensibile care ar putea exista sau nu”.

„Președintele Trump păstrează toate opțiunile deschise pentru a se asigura că Iranul nu va putea avea niciodată o armă nucleară”, a transmis Casa Albă.

Citește și: SUA atacă Iran pentru a 12-a noapte la rând. Trump amenință: "Vom distruge poduri și centrale electrice"

Anterior, liderul american declarase că nu va ordona atacuri asupra Iranului înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului prezidențial.

Oficialii familiarizați cu planificarea militară susțin că desfășurările de forțe urmăresc să îi ofere președintelui mai multe opțiuni în cazul în care decide reluarea bombardamentelor. Departamentul Apărării a precizat că responsabilitatea sa este să pregătească aceste opțiuni.

Israelul a elaborat, la rândul său, planuri operaționale și a identificat ținte pentru o eventuală nouă ofensivă. Premierul Benjamin Netanyahu continuă să susțină reluarea atacurilor, considerând că acestea ar putea slăbi conducerea iraniană și ar putea contribui, în cele din urmă, la răsturnarea regimului de la Teheran.

O nouă campanie aeriană ar marca o schimbare față de strategia de presiune economică aplicată până acum de administrația Trump.

Sancțiunile americane și blocada navală au întrerupt timp de mai multe luni exporturile de petrol ale Iranului, au restrâns o mare parte din conexiunile aeriene și au afectat transporturile comerciale terestre, amplificând dificultățile economice ale țării.

Mai mulți analiști citați de WSJ consideră însă că o nouă ofensivă militară nu ar determina neapărat conducerea iraniană să accepte condițiile Washingtonului.

Iranul a rezistat la peste 20.000 de lovituri americane și israeliene în cea mai intensă etapă a războiului, continuând ulterior atacurile asupra navelor din Golful Persic și asupra forțelor americane.

„Cred că una dintre cele mai mari greșeli pe care Israelul și Statele Unite continuă să le facă este să presupună că o nouă rundă de atacuri împotriva Iranului, inclusiv atacuri asupra infrastructurii critice sau eliminarea unor înalți oficiali, ar putea cumva să răstoarne regimul”, a declarat Danny Citrinowicz, fost ofițer al serviciilor militare de informații israeliene.

Acesta avertizează că reluarea bombardamentelor ar putea determina autoritățile iraniene să își consolideze pozițiile și să accelereze programele nucleare și de dezvoltare a rachetelor.

Seth Jones, analist în domeniul apărării și securității la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), consideră că Donald Trump ar putea folosi o nouă ofensivă pentru a revendica o victorie militară și pentru a reduce ulterior implicarea Statelor Unite în conflict.

„Nu cred că ceva va întârzia definitiv programul lor”, a declarat Jones, referindu-se la programul nuclear iranian.

Potrivit analistului, o nouă campanie de bombardamente i-ar putea permite președintelui american să „înceapă să se retragă și să afirme că, de data aceasta, a întârziat din nou programul nuclear al Iranului”.

Iranul amenință cu represalii și își reconstruiește arsenalul de rachete

Teheranul a avertizat, atât public, cât și prin canale diplomatice neoficiale, că va răspunde oricărui nou atac militar prin lovituri puternice asupra unor obiective economice și civile din Orientul Mijlociu.

Autoritățile iraniene au transmis avertismente similare și înaintea confruntărilor anterioare, când au atacat baze militare și facilități diplomatice americane, infrastructură energetică și aeroporturi din statele Golfului.

Posibilele represalii ar avea loc într-un moment în care Statele Unite și aliații lor regionali încearcă să își refacă stocurile de interceptori și echipamente de apărare antirachetă, diminuate în urma valurilor de atacuri iraniene.

În pofida pierderilor provocate de operațiunile americane și israeliene, Iranul dispune în continuare de un arsenal estimat între câteva sute și câteva mii de rachete.

În perioada de reducere a intensității luptelor, autoritățile de la Teheran au lucrat la consolidarea sistemelor defensive și la pregătirea unor noi planuri de ripostă.

Iranul asamblează inclusiv noi rachete balistice folosind componente aflate în depozite, iar oficialii israelieni și-au exprimat îngrijorarea față de ritmul în care sunt reconstruite capacitățile militare iraniene.

În paralel, mediatorii din Orientul Mijlociu încearcă să relanseze negocierile dintre Washington și Teheran pentru a preveni reluarea confruntărilor. Discuțiile rămân însă blocate, Statele Unite insistând asupra programului nuclear iranian, în timp ce conducerea Iranului formulează condiții stricte pentru revenirea la masa negocierilor.