''Cu tot respectul, trebuie să spun că această doamnă de multe ori spune prostii. La fel şi acum'', a declarat Viktor Orban la postul public de radio Kossuth, citat de agenţia EFE.
Premierul ungar a subliniat că respectiva lege şi referendumul pe care l-a convocat pentru a o susţine caută doar să protejeze copiii şi să garanteze dreptul părinţilor de a-i educa. Orban a mai acuzat-o pe Mijatovic că face parte din ''armata lui (George) Soros'', miliardarul ungaro-american pe care premierul conservator ungar îl consideră inamicul numărul unu al Ungariei pentru că susţine migraţia sau drepturile minorităţilor sexuale.
Dunja Mijatovic declarase că acea lege riscă să alimenteze ''prejudecăţile şi ura faţă de persoanele LGBT'', iar referendumul cerut de Viktor Orban pe acest subiect cuprinde întrebări ''ambigue şi înşelătoare'', ceea ce ar putea avea ''un impact negativ asupra drepturilor, securităţii şi bunăstării'' acestei comunităţi.
Legea anti-LGBT din Ungaria a atras critici severe din partea instituţiilor europene şi a unor lideri vest-europeni
Actul normativ, adoptat în iunie şi care a atras critici severe din partea instituţiilor europene şi a unor lideri vest-europeni, prevede că ''pornografia şi conţinuturile ce reprezintă sexualitatea sau promovează devierea de la identitatea de gen, schimbarea de sex şi homosexualitatea nu trebuie să fie accesibile celor cu vârste sub 18 ani'', pentru a preveni abuzurile împotriva copiilor.
Conform Comisiei de la Veneţia, un panel de experţi în materie constituţională al Consiliului Europei, această lege ''lasă loc numai învăţământului părtinitor, deschizând uşa stigmatizării şi discriminării persoanelor LGBTQI''. Actul normativ nu corespunde standardelor internaţionale privind drepturile omului şi nu le asigură copiilor acces la informaţii obiective şi nepărtinitoare cu privire la identitatea de gen şi orientarea sexuală, mai consideră Comisia de la Veneţia.
La rândul ei, Comisia Europeană, a cărei preşedintă Ursula von der Leyen a descris această lege drept o ''ruşine'', a iniţiat o procedură juridică împotriva Ungariei, disputa adâncind conflictul dintre Budapesta şi Bruxelles pe tema statului de drept.
Viktor Orban a hotărât ca odată cu alegerile legislative din 3 aprilie să fie organizat un referendum asupra acestei legi. ''Sunteţi de acord ca instituţiile de educaţie publică să desfăşoare discuţii despre orientările sexuale fără consimţământul părinţilor ?'' şi ''Sunteţi de acord cu promovarea terapiilor de schimbare de sex la minori ?'', sunt două din cele patru întrebări, celelalte două făcând referire la difuzarea de către mass-media a conţinuturilor despre schimbarea de sex sau care pot afecta dezvoltarea sexuală a minorilor.
Partidul conservator al actualului premier, Fidesz, se va confrunta la acest scrutin cu un front unit al opoziţiei, alcătuit din şase partide, incluzând aici social-democraţii, liberalii şi fosta extremă-dreaptă Jobbik redefinită acum ca formaţiune de centru-dreapta, care au decis să lase la o parte diferenţele dintre ele pentru a se uni împotriva lui Viktor Orban.
