Oficialii apărării din România spun că intenționează să cumpere avionul de vânătoare stealth F-35, fabricat în SUA, ca parte a unei revizuiri majore a forțelor lor aeriene, scrie War Zone.
România devine cel mai recent membru NATO, și cel mai recent stat din Europa de Est, care a optat pentru Joint Strike Fighter.
România își întărește forța aeriană cu avioane F35
Este aproape sigur că este o mișcare condusă nu numai de dorința unei mai bune integrări în cadrul alianței, ci și de invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia – cu care România împarte o graniță de peste 600 de kilometri – anul trecut.
Citește și: Nu ne putem permite să lăsăm Ucraina să piardă!
Cel mai recent plan F-35 a fost anunțat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării sau CSAT, o autoritate administrativă autonomă cu responsabilitate pentru deciziile de apărare și securitate de acest fel. CSAT a emis următorul comunicat:
„A avea capacități operaționale de apărare aeriană robuste, credibile, interoperabile, flexibile și eficiente ca parte a angajamentelor noastre ca stat NATO și UE este cheia pentru ca România să-și atingă obiectivele politicii de apărare.
Procesul de modernizare a forțelor aeriene va continua prin achiziționarea celor mai recente - avioane de generație F-35.”
Aprobarea pentru cumpărarea F-35 va trebui să fie asigurată și de parlamentul român.
Luna trecută, generalul Teodor Incicaș, șeful Direcției Generale pentru Armamente din cadrul Ministerului Apărării Naționale din România, a anunțat „primii pași pentru a semna un contract” pentru un număr nedezvăluit de F-35 în acest an sau în continuare, iar primele vor intră în serviciu cândva după 2030.
Coloana vertebrală a Forțelor Aeriene Române rămâne F16
În prezent, coloana vertebrală a flotei de luptă a Forțelor Aeriene Române este asigurată de F-16. 17 avioane second-hand au fost achiziționate din Portugalia în două loturi.
„Achiziția F-16 este o etapă intermediară către introducerea unei aeronave de generația a cincea, adică F-35”, a spus Incicaș atunci, într-un podcast al Ministerului Apărării.
„Forțele Armate ale României își propun să obțină prima capacitate operațională, prima escadrilă de avioane F-35 după 2030.”
Citește și: VIDEO Ucrainenii au spart încercuirea în Bahmut. Mercenarii Wagner: „Este imposibilă o ofensivă”
Generaul Incicaș a subliniat că achiziția F-35 va fi un demers costisitor. El a explicat că acest lucru va fi adevărat nu doar în ceea ce privește cumpărarea avioanelor în sine, plus antrenament, arme și pachete de sprijin, ci și în ceea ce privește tipurile de investiții care vor trebui făcute în infrastructura locală.
Va trebui să fie selectată o bază sau baze de operare în România pentru F-35, iar acolo să fie întreprinse lucrări extinse de construcție și îmbunătățire pentru a se asigura că avioanele pot fi operate și întreținute.
Bazele aeriene din perioada Războiului Rece din România nu au necesitat lucrări ample pentru a le face potrivite pentru F-16, dar F-35 va aduce cu sine cerințe de infrastructură mult mai mari.
Forțele Aeriene Române operează în prezent 17 avioane F-16AM/BM modernizate, care au fost achiziționate în două loturi din Portugalia, iar anterior au servit Forțele Aeriene ale SUA.
După revizia efectuată în Portugalia, primul lot de 12 avioane a fost livrat în România în 2016 și 2017, în timp ce al doilea lot de cinci avioane a fost transferat în România în 2020 și 2021.
Anul trecut, Agenția Norvegiană pentru Materiale de Apărare a anunțat că a semnat un contract cu România pentru vânzarea a 32 de foste F-16AM/BM a Forțelor Aeriene Regale Norvegiene.
Acordul a fost evaluat la aproximativ 385 de milioane de dolari și a inclus modificări la cea mai recentă configurație software M6.5.2 folosită de România.
Alte avioane F-16 norvegiene au fost vândute către Draken International, contractorul de sprijin aerian adversar.
La un moment dat, livrările fostelor avioane norvegiene în România erau de așteptat să înceapă în 2022.
Până acum, însă, nu a existat niciun semn că transferul acelor aeronave este iminent și chiar s-au speculat că ar putea fi reținute pentru posibilă deturnare către Ucraina – cu condiția ca guvernul SUA să cedeze și să aprobe un astfel de acord, care în prezent pare o perspectivă destul de îndepărtată.
În prezent, nu este clar dacă sau când vor fi livrate cele 32 de avioane suplimentare în România - oferind suficient pentru un total de trei escadroane -, dar în orice caz, F-16 va rămâne primul avion de luptă al țării până când F-35 va sosi după 2030.
Durata de viață rămasă a fostelor F-16 norvegiene este de 10-15 ani, suficientă pentru ca acestea să servească drept avioane de luptă „intermediară”, până când sunt înlocuite cu avioane stealth.
MiG-21 LanceR, retras și reintrat în „luptă”
Urgența de a primi mai multe F-16 a fost oarecum redusă după ce a fost luată decizia de a returna avionul de luptă MiG-21 LanceR în serviciul Forțelor Aeriene Române, exclusiv pentru operațiuni de apărare aeriană, inversând o mișcare anterioară de retragere a acestor avioane modernizate din perioada Războiului Rece. .
România a anunțat în aprilie 2022 că avioanele sale LanceR rămase vor fi blocate la sol definitiv, după ce operațiunile de zbor au încetat în urma unui val de accidente care au implicat acest tip, cel mai recent având loc la 2 martie 2022.
La acest plan s-a renunțat oficial în mai 2022, MiG-21 profund modernizate urmând să funcționeze cel puțin încă un an - până pe 15 mai 2023.
În același timp, declarația României privind reactivarea forței sale LanceR a menționat intenția sa de a „iniția pași pentru programul de achiziție a avioanelor de generația a cincea”, care a fost acum oficializat odată cu selecția F-35 ca avion de vânătoare preferat.
De fapt, Joint Strike Fighter a fost sugerat ca viitorul avion de luptă al României în februarie anul trecut, înainte ca actualul conflict din Ucraina să izbucnească, când președintele României Klaus Lohannis a declarat că țara sa caută să achiziționeze F-35 în anii 2030.
Tot în 2022, Lockheed Martin a prezentat un model F-35 în marcajul Forțelor Aeriene Române la expoziția Black Sea Defence & Aerospace 2022, desfășurată la București.
Pare foarte probabil, totuși, că războiul din Ucraina, precum și deteriorarea generală a situației de securitate în ceea ce privește Rusia, să fi contribuit la finalizarea selecției F-35 de către Ministerul Apărării.
Cu tensiunile în regiunea Mării Negre la cel mai mare nivel de mulți ani, nevoia României de a-și moderniza rapid capacitățile de luptă aeriană dincolo de F-16 a căpătat o prioritate mult mai mare.
⚡️According to unconfirmed sources from both sides, this video reportedly shows the “reflective balloons” Russia was flying over central Ukraine, Moldova and Romania.
— War Monitor (@WarMonitors) February 14, 2023
Although Romania and Moldova then said there was no danger and didn’t look deeper into this. pic.twitter.com/mMSkpdFBwV
Marea Neagră a fost un punct fierbinte notabil în ultimul timp, inclusiv cu doborarea unei drone de supraveghere MQ-9 a forțelor aeriene americane de către un avion de luptă rusesc Su-27 Flanker și, înainte de aceasta, atacarea unui RC-135W al Forțelor Aeriene Regale de către un avion rusesc.
Rachetele rusești ce survolează România
Există, de asemenea, preocupări foarte reale legate de apărarea antiaerienă din cauza conflictului din Ucraina în ceea ce privește survolările raportate de rachete rusești deasupra României.
În februarie, mai mulți oficiali ucraineni ai apărării au declarat că rachetele de croazieră lansate de nave rusești în Marea Neagră au intrat în spațiul aerian al României și Republicii Moldova.
Ministerul român al Apărării a negat afirmația cu privire la spațiul său aerian, dar situația impunea totuși implicarea avioanelor MiG-21 LanceR.
Aceleași avioane au fost, de asemenea, chemate să răspundă unui balon meteorologic raportat în spațiul aerian românesc în aceeași lună, pe fondul informațiilor potrivit cărora Rusia folosește baloane de bruiaj lansate deasupra Ucrainei, pentru a-i orbi radarele.
Aceste incidente și situația generală de securitate din regiunea Mării Negre au făcut ca alte țări NATO să trimită acum în mod regulat avioane de luptă în România ca desfășurări temporare pentru a întări apărarea antiaeriană locală a NATO.
Recent, acestea au inclus patru Eurofighter Typhoon din Italia, opt EF-18 Hornet din Spania, la Baza Aeriană 57 de lângă Constanța. Desfăşurarea spaniolă a luat sfârşit la începutul lunii aprilie, după patru luni în România.
The @ItalianAirForce 🇮🇹 team deployed to Romania 🇷🇴respond to potential threats facing Allied Air Space during an Alpha-Scramble
— NATO Air Command (@NATO_AIRCOM) January 26, 2023
Enhanced Air Policing is one many facets, which guards and protects Alliance populations and territory #ShieldingTheSkies pic.twitter.com/4HeIh5L2q3
De asemenea, este de remarcat faptul că, deși mai puțin mediatizat decât Polonia, România a fost și un vector foarte important de transbordare pentru ajutorul militar trimis în Ucraina.
Pentru România, planul de procurare a F-35 are sens clar în ceea ce privește îmbunătățirea capacităților, schimbând F-16 de generația a patra îmbunătățit cu unul de generația a cincea cu caracteristici de stealth și opțiunea de a include armament avansat de distanță.
