Vladimir Putin a votat online vineri, 15 martie, în prima zi a alegerilor prezidenţiale din Rusia menite, în absenţa opoziţiei, să îl realeagă pentru un nou mandat, la cincilea, care va avea o durată de şase ani, în virtutea amendamentelor constituţionale din 2020, informează Agerpres, citând AFP şi EFE.
Citește și: VIDEO Cerneala de pe buletinele de vot din Rusia dispare după ce ai votat
Alegeri prezidențiale în Rusia: Putin nu a mers la vot dar a pus ștampila
Într-o scurtă înregistrare video difuzată de preşedinţia rusă, liderul rus poate fi văzut votând în biroul său, aşezat în faţa unui calculator.
În imaginile transmise de televiziunea publică rusă, Putin este arătat mergând spre un birou, aşezându-se la un calculator în faţa a două drapele ruseşti, iar după aceea pe ecran apare mesajul "Mulţumesc, aţi votat cu succes!".
Кандидат в президенты РФ, действующий глава государства Владимир Путин в формате онлайн проголосовал на президентских выборах.
— ТАСС (@tass_agency) March 15, 2024
Видео: Kremlin. ru pic.twitter.com/5ZgyhQM5Gj
Putin, care din motive de securitate informatică respinge utilizarea internetului şi a telefonului mobil, a votat deja de la distanţă în 2021, în timpul alegerilor legislative din Rusia; în 2022, pentru alegerea deputaţilor în forul legislativ de la Moscova, iar în 2023, în timpul alegerilor pentru primarul Moscovei.
"Este o modalitate foarte confortabilă şi sigură de a vota. O recomand celor care doresc şi o pot folosi", a spus Vladimir Putin în 2022.
În acelaşi timp, este pentru prima dată când ruşii pot vota "online" la alegerile prezidenţiale, întrucât acest instrument, criticat de opoziţie ca o modalitate de a frauda scrutinul, nu a fost utilizat la alegerile precedente din 2018.
În 2000, 2004, 2012 şi 2018, Putin şi-a exercitat dreptul la vot la secţia de votare de la Academia de Ştiinţe a Rusiei din Moscova.
Citește și: Vot regizat în alegerile din Rusia. Vladimir Putin se pregăteşte pentru un nou mandat
Votul electronic este metoda de vot preferată de 80% dintre moscoviţi, potrivit Comisiei Electorale Centrale.
"La Moscova, 80% dintre alegători preferă să voteze de la distanţă şi doar 20% merg la urne", a declarat vineri şefa Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova.
Potrivit datelor de la 15:00, ora Moscovei (12:00 GMT), în prima zi a celor trei zile de alegeri prezidenţiale, mai mult de 2,3 milioane de persoane din cei aproape 8 milioane de alegători din Moscova votaseră deja electronic.
Sistemul de vot online din Rusia s-a defectat subit
Comisia responsabilă de alegerile din Rusia, care nu sunt considerate nici libere, nici corecte, a declarat că sistemul său de vot online s-a defectat vineri din cauza numărului mare de persoane care au încercat să voteze în acest mod, relatează DPA.
În prima din cele trei zile de vot, aproximativ 500.000 de persoane au votat online în cursul dimineţii numai la Moscova, a anunţat Comisia Electorală Centrală.
Conducerea Moscovei ar dori să vadă cea mai mare prezenţă posibilă la vot pentru a cataloga votul drept legitim. Oficialii au declarat că prezenţa la vot a ajuns la 24% şi că 27 de milioane de persoane au votat până vineri seara.
Observatorii electorali din partea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) nu au fost invitaţi să monitorizeze scrutinul.
Preşedinta CEC, Ella Pamfilova, o apropiată a lui Putin, a declarat că peste 333.000 de persoane observă alegerile şi că totul decurge ''normal''.
În acelaşi timp, însă, a trebuit să recunoască faptul că au existat nereguli în votul online încă de la început. Oficial, ea a atribuit problemele unui număr mare de alegători care au dorit să voteze online.
În schimb, organizaţia independentă de monitorizare a alegerilor Golos, care este persecutată politic în Rusia, a declarat că nu au fost trimişi observatori electorali independenţi.
Golos a vorbit despre o fraudă electorală pe scară largă, menţionând că, în multe locuri, funcţionari de stat şi angajaţi ai marilor corporaţii, parţial deţinute de stat, sunt presaţi să voteze.
Au existat câteva acte de nesupunere civilă. Potrivit autorităţilor, bărbaţi şi femei au turnat vopsea în urnele de vot din mai multe secţii de votare din ţară pentru a invalida buletinele de vot din interior.
Atacuri incendiare au fost raportate din Sankt Petersburg şi Moscova, ca şi mai multe arestări.
Şeful adjunct al comisiei electorale de la Moscova, Nikolai Bulaev, a afirmat că protestele au fost "controlate din exterior" şi a cerut o mai mare monitorizare a secţiilor de votare.
Cu toate acestea, cea mai mare acţiune de protest nu este planificată decât duminică.
Opozanţii Kremlinului îi îndeamnă pe ruşi să se prezinte în faţa secţiilor de votare exact la prânz şi să invoce cozile lungi formate astfel pentru a-şi exprima nemulţumirea. Ei au cerut alegătorilor să invalideze buletinele de vot prin înscrierea a mai mult de o bifă pe fiecare buletin de vot.
Moscova estimează că numărul de alegători eligibili din Rusia este de 114 milioane - dar această cifră include de fapt şi 4,5 milioane de persoane din părţile ocupate ale regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson. Ucraina a calificat drept ilegal votul în aceste regiuni.
În plus, 2 milioane de ruşi care trăiesc în alte ţări au dreptul de a vota.
La alegeri poate vota orice cetăţean al Federaţiei Ruse care a împlinit vârsta de 18 ani în ziua votării, este capabil să-şi exercite drepturile civile şi nu se află în închisoare în baza unei sentinţe judecătoreşti.
Votul în această ţară masivă, cu 11 fuse orare, va continua până duminică seara, când ultimele secţii de votare se vor închide în Kaliningrad, pe malul Mării Baltice, la ora 20.00 (18.00 GMT).
Primele previziuni sunt aşteptate imediat după aceea, în timp ce rezultate mai precise nu vor fi disponibile decât mai târziu în cursul serii sau la primele ore ale dimineţii de luni.
Conform legislaţiei, rezultatele finale sunt stabilite în termen de zece zile de la data votului de către Comisia Electorală Centrală, potrivit TASS.
Pentru cine votează ruşii la scrutinul prezidenţial
Cei patru candidaţi care apar pe buletinul de vot sunt în ordine Vladislav Davankov (Oameni Noi), Vladimir Putin, preşedintele în exerciţiu, (candidat independent), Leonid Sluţki (Partidul Liberal Democrat-LDPR) şi Nikolai Haritonov (Partidul Comunist-CPRF).
Doi dintre cei patru candidaţi au mai participat la alegerile pentru funcţia supremă în stat. Vladimir Putin a candidat pentru cea mai înaltă funcţie în stat de patru ori (în 2000, 2004, 2012, 2018), iar Nikolai Haritonov - o dată (în 2004). Vladislav Davankov şi Leonid Sluţki candidează pentru prima oară.
Doar Putin are experienţă în poziţii guvernamentale la nivel înalt ca şef al statului şi fost şef al guvernului, ceilalţi candidaţi fiind doar membri ai Dumei de Stat a Rusiei (camera inferioară). Vladislav Davankov este vicepreşedinte al Dumei de Stat, iar Leonid Sluţki şi Nikolai Haritonov prezidează comisii în Dumă. În ceea ce priveşte studiile, Davankov este licenţiat în istorie, Putin în drept, Sluţki în management şi Haritonov în studii agrare.
Dintre cei patru prezidenţiabili, cel mai în vârstă candidat este Nikolai Haritonov (75 de ani), iar cel mai tânăr este Vladislav Davankov, care va împlini 40 de ani la 17 martie. Doar doi dintre ei sunt căsătoriţi, dar toţi au copii.
În conformitate cu legislaţia electorală, candidaţii au oferit Comisiei Electorale Centrale informaţii despre veniturile lor pentru perioada 2017-2023. Cele mai multe câştiguri le-a realizat Vladislav Davankov - 76.915.249 de ruble (aproximativ 850.000 de dolari), iar cele mai puţine Leonid Sluţki - 35.989.903 ruble (aproape 400.000 de dolari), după cum a relatat TASS.
Agenţia rusă de presă, care a sintetizat detalii biografice, declaraţii de venit şi alte informaţii despre candidaţii la cea mai înaltă funcţie publică din ţară, a relevat, de asemenea, că Vladimir Putin are în conturile sale bancare mai mulţi bani decât rivalii săi (54.416.604 de ruble, aproape 600.000 de dolari), în timp ce suma cea mai mică aflată în conturi bancare aparţine lui Leonid Sluţki (1.285 de ruble, circa 14 dolari).
Cele mai multe bunuri imobiliare le deţine Sluţki, două terenuri, o casă şi trei apartamente în regiunile Moscova şi Rostov.
Vladimir Putin a declarat cea mai scurtă listă de proprietăţi imobiliare: el deţine un apartament şi un garaj în Sankt Petersburg.
