"Ne aşteptăm ca guvernul să poată fi în măsură să returneze la sfârşitul lunii mai parlamentului puterile speciale pe care le-a primit din cauza pandemiei", a declarat Orban în timpul unei vizite oficiale în Serbia, ţară vecină.
Legislaţia de urgenţă adoptată la 30 martie i-a acordat premierului naţionalist puterea de a guverna prin decret până când cabinetul său declară sfârşitul pandemiei.
Atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, numeroase voci au tras semnale de alarmă, acuzându-l pe Orban că profită de criză pentru a slăbi democraţia în Ungaria, o ţară membră a Uniunii Europene unde statul de drept a fost deja fragilizat în ultimii zece ani de când premierul suveranist se află la putere, comentează AFP.
În virtutea unei noi infracţiuni de asemenea instaurate la sfârşitul lunii martie, ungurii au putut fi interpelaţi de poliţie pentru că au criticat pe reţelele sociale gestionarea pandemiei de către autorităţi.
Joi, Comisia Europeană şi-a exprimat dorinţa ca Ungaria, vizată din septembrie 2018 de o procedură pentru presupuse încălcări ale valorilor fondatoare ale UE, "să revină în clubul ţărilor incontestabil democratice".
De la revenirea sa la putere în 2010, Viktor Orban este cu regularitate criticat de organizaţii internaţionale pentru autoritarismul său. Săptămâna trecută, organizaţia americană Freedom House a retras Ungaria de pe lista ţărilor democratice şi a clasat-o în cea a "regimurilor hibrid".
Budapesta a respins ferm criticile şi a afirmat mereu că starea de urgenţă va fi ridicată la sfârşitul pandemiei. "Această ordine juridică specială pe care am introdus-o în Ungaria a permis guvernului şi şefului său să ia rapid decizii grave şi dificile din cauza pandemiei", a declarat vineri Orban într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic.
"Toată lumea va avea în scurt timp posibilitatea să prezinte scuze Ungariei pentru acuzaţiile nefondate la adresa sa", a adăugat prim-ministrul ungar