Ucigașul în serie Anders Breivik, cu 77 de victime, dă în judecată Norvegia. Cere drepturile omului

Anders Behring Breivik, extremistul responsabil pentru atacurile sângeroase cu bombă și cu focuri de armă, care au ucis 77 de persoane în Norvegia în 2011, va susține în fața unui tribunal din Norvegia că izolarea sa în închisoare încalcă drepturile omului.

Ucigașul în serie Anders Breivik, cu 77 de victime, dă în judecată Norvegia. Cere drepturile omului

Breivik susține că regimul de izolare la care a fost condamnat după crimele oribile pe care le-a comis echivalează cu un tratament inuman, deși locuiește într-un complex cu două etaje, pe o insulă liniștită, cu o serie de condiții de lux pentru un deținut precum televizor LCD, consolă de jocuri Xbox, sală de mese, pat și mobilier „ca acasă”, mai multe fotolii și tablouri alb-negru cu Turnul Eiffel pe perete.

De asemenea, el are o sală de fitness cu greutăți, o bandă de alergare și un aparat de canotaj, în timp ce trei papagali zboară în jurul complexului.

Terrorist Anders Breivik, who killed 77 people, tries to sue Norway for alleged human rights breach

Breivik believes that his solitary confinement since 2012 amounts to inhuman treatment under the European Convention on Human Rights.

Breivik, by the way, is being held in a… pic.twitter.com/QlH7vgotxf

— NEXTA (@nexta_tv) January 7, 2024

Breivik susține că izolarea sa prelungită, fără o interacțiune semnificativă cu alți deținuți, a avut un impact devastator asupra sănătății sale mentale, afirmând că acum are tendințe sinucigașe și este dependent de medicamentul pentru depresie Prozac.

Journalists 're shown "cell" of the Norwegian terrorist Breivik
Two-storey facility's equipped with personal gym, kitchen, recreation and reception room. A private exercise area's provided.
In 2011, neo-Nazi Breivik detonated a bomb in the centre of the Norwegian capital Oslo, pic.twitter.com/xIqbPYQxjp

— Irina Mirochnik (@MirochnikIrina) January 6, 2024

Citește și: Justiția din Norvegia a respins cererea de eliberare condiționată a lui Andres Breivik

Avocatul său susține că este imposibil ca Breivik, care acum poartă numele de Fjotolf Hansen, să aibă relații semnificative cu cineva din lumea exterioară.

Ministerul Justiției contrazice argumentul lui Breivik

Ministerul Justiției contrazice argumentul lui Breivik, afirmând că izolarea sa nu este totală, având contact cu gardienii, preotul, profesioniștii din domeniul sănătății și, până de curând, un voluntar extern. Însă, Breivik solicită acum ridicarea restricțiilor pentru corespondența sa cu lumea exterioară.

Autoritățile subliniază necesitatea menținerii izolării pentru a preveni influențarea altor persoane și pentru a gestiona riscul continuu pe care îl reprezintă. Argumentează că Breivik a fost sursă de inspirație pentru alți extremiști, inclusiv Brenton Tarrant, autorul atacului din Noua Zeelandă din 2019, potrivit mirror.co.uk.

Citește și: Norvegia comemorează zece ani de la atentatul terorist comis de extremistul Anders Breivik

O cerere similară în timpul unui caz din 2016 a fost acceptată, dar ulterior a fost anulată de o instanță superioară. Ea a fost apoi respinsă de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Breivik a solicitat eliberarea condiționată în 2022, dar s-a considerat că nu a dat semne de reabilitare. Statul respinge pretențiile lui Breivik.

Într-o scrisoare adresată instanței, Andreas Hjetland, un avocat al guvernului, a scris că Breivik s-a dovedit până acum a fi nereceptiv la munca de reabilitare și că, prin urmare, "este dificil de imaginat ce ușurare majoră în ceea ce privește sentința este posibilă și justificabilă". Procesul va avea loc luni, în sala de sport din închisoarea Ringerike, la doi pași de Utøya.

Seria crimelor lui Anders Breivik

La 22 iulie 2011, Breivik a ucis opt persoane într-un atentat cu bombă la Oslo, înainte de a se îndrepta spre o tabără de tineret a unui grup politic de centru-stânga de pe insula Utøya, unde, îmbrăcat ca un ofițer de poliție, a urmărit și a împușcat 69 de persoane, majoritatea adolescenți.

În anul următor, Breivik a primit pedeapsa maximă de 21 de ani de închisoare, cu o clauză - rar folosită în sistemul judiciar norvegian - potrivit căreia ar putea fi reținut pe termen nelimitat dacă este considerat în continuare un pericol pentru societate.

El nu a manifestat nicio remușcare pentru atacurile sale, pe care le-a prezentat ca o cruciadă împotriva multiculturalismului din Norvegia.