Times: Cum să nu fie Putin îngrijorat? Baza NATO din România găzduiește bombardiere nucleare.
Ben Hodges, un general american în retragere și unul dintre susținătorii de vârf ai celei mai mari baze NATO din Europa, cea de la Mihail Kogălniceanu, declară cel-a determinat să promoveze proiectul
„Îmi amintesc că m-am gândit: „M-am săturat să reacționez mereu la ceea ce fac rușii. De ce nu îi facem pe ei să se îngrijoreze de ceea ce facem noi?’”, a spus Hodges, potrivit The Times, care alocă un amplu reportaj despre baza MK.
Times: Cum să nu fie Putin îngrijorat? Baza NATO din România găzduiește bombardiere nucleare
În estul României, se lucrează la transformarea unui aerodrom din epoca comunistă în cea mai mare bază militară NATO din Europa.
Transformarea bazei aeriene MK într-o fortăreață NATO care poate găzdui 10.000 de soldați și bombardiere americane cu capacitate nucleară a fost concepută pentru prima dată ca răspuns la atacurile rusești asupra Georgiei în 2008 și Crimeei în 2014, dar proiectul a căpătat o importanță suplimentară de la invazia în Ucraina, în 2022.
Extinderea de către România a bazei aeriene Mihail Kogălniceanu (MK), la nici 100 de kilometri de granița cu Ucraina, a fost denunțată de Rusia ca un „exemplu flagrant de agresiune NATO”.
„Cu cât este mai aproape de granițele Rusiei, cu atât este mai probabil să fie printre primele ținte ale loviturilor de răzbunare”, a avertizat Andrei Klimov, senator rus și vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe, la începutul acestui an.
Dorința României de a-și consolida apărarea poate fi înțeleasă, totuși, ca un răspuns la ostilitatea Rusiei, scrie Times.
Dronele și rachetele rusești ce vizează porturile ucrainene de pe Dunăre s-au rătăcit în mod frecvent peste graniță de când invazia a fost lansată în 2022.
Chiar săptămâna trecută au fost găsite resturi de la trei drone rusești Shahed 136/Geran II pe teritoriul României, ceea ce a determinat NATO să-și sporească patrulele cu avioane de luptă de-a lungul frontierei.
Avioanele F-16 pentru Ucraina, subiect de nervozitate la Kremlin
Sosirea întârziată a avioanelor F-16, anunțată de președintele Zelenski în acest weekend, va ajuta Ucraina să descurajeze atacurile cu drone și rachete asupra infrastructurii sale critice și să respingă avioanele rusești care bombardează orașele ucrainene.
„Am auzit adesea cuvântul „imposibil”. Acum este o realitate. Realitate pe cerul nostru. F-16 în Ucraina. Am făcut-o să se întâmple”, a spus Zelenski la ceremonia de primire a avioanelor de pe un aerodrom ucrainean, duminică.
La Moscova, piloților li s-au oferit bonusuri pentru a doborî avioanele de luptă americane.
A existat o mare nervozitate în legătură cu înființarea unei baze majore a NATO la mai puțin de 400 de kilometri de Crimeea, când s-a discutat pentru prima dată în urmă cu un deceniu, spune Ben Hodges.
Acum, spune el, această abordare proactivă pare justificată.
În timpul Războiului Rece, SUA au monitorizat Uniunea Sovietică din bazele sale din Germania de Vest. Una dintre acestea, Ramstein, continuă să servească drept centru al NATO, cu 50.000 de militari și familiile acestora cazați în zona înconjurătoare a Renaniei.
Dar pe parcursul următoarelor două decenii, baza aeriană MK din estul României va depăși Ramstein, desfășurându-se pe 2.800 de hectare de teren agricol pentru a deveni cea mai mare bază a NATO din Europa, dublul dimensiunii garnizoanei germane.
Amplasată strategic în afara Constanței, principalul port al României, baza aeriană MK servește deja drept sediu pentru misiunile de poliție aeriană NATO peste Marea Neagră., cea mai delicată porțiune a frontierei NATO cu Rusia.
Aici au avut loc incidente provocate de nervozitatea rușilor.
În toamna anului 2022, un pilot rus a încercat să doboare un avion spion RAF Rivet Joint la sud de Crimeea.
Câteva luni mai târziu, un avion de luptă rusesc Su-27 a „scăpat” combustibil pe o dronă americană Reaper, făcând-o să se prăbușească în Marea Neagră.
Tensiunile rămân ridicate, iar sosirea a două bombardiere strategice B-52 americane luna trecută - prima dată când bombardiere grele cu capacitate nucleară au fost dislocate în România - a reprezentat un alt punct de aprindere penstru Moscova.
La 21 iulie 2024, două avioane B-52H Stratofortress de la A 2-a Bomb Wing a Forțelor Aeriene ale SUA, staționate la Baza Aeriană Barksdale din Louisiana, au aterizat la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din România, în cadrul Bomber Task Force 24-4.
Urmând o cale de zbor care se apropia periculos de spațiul aerian rusesc, bombardierele din Louisiana au ajuns în România prin Arctica, coborând din Barenț până la Marea Neagră.
La un moment dat, avioanele B-52 au ocolit bazele militare sensibile din Peninsula Kola din Rusia.
Forțele aeriene ruse au ridicat avioane de luptă MiG-29 și MiG-31 la interceptare, după care Kremlinul s-a lăudat că avioanele B-52, escortate de avioane de luptă finlandeze, au fost „forțate să facă o întoarcere umilitoare”.
„Am văzut comentariile rusilor”, a spus colonelul Nicolae Crețu, comandantul român al bazei aeriene MK, potrivit Times.
„Misiunea nu a fost influențată sau schimbată. A fost realizată conform planului.”
Pentru generalul Hodges, extinderea bazei aeriene arată seriozitatea cu care țările care s-au așezat cândva în spatele Cortinei de Fier preiau amenințarea din partea Rusiei, chiar dacă omologii lor din vestul Europei au tot felul de cerințe cu privire la cheltuielile de apărare, iar Donald Trump amenință că va abandona consensul postbelic asupra implicării militare americane în Europa, dacă va ieși din nou președinte.
Baza MK deja și-a arătat importanța. În timpul războaielor din Irak și Afganistan, aerodromul a fost folosit de armata SUA ca punct de trecere către Orientul Mijlociu, iar baza continuă să aibă o prezență puternică americană.
Iar acum, un nou război riscă să izbucnească în Orientul Mijlociu, între Iran și Israel.
Centrul de greutate al NATO se deplasează spre est
„Aceste țări, cele care sunt cele mai apropiate de Rusia și au fost sub influența rusă, știu cum este. Ei înțeleg ce este în joc. Decizia de a consolida MK este o declarație conform căreia Rusia nu ne va spune ce putem și ce nu putem face”, spune generalul Hodges.
Există un sentiment că investițiile României fac parte dintr-o tendință mai largă care arată că centrul de greutate al NATO se deplasează spre est.
Citește și: Ucraina pregătește F-16 pentru Crimeea. Rusia „închide” Odesa ca să blocheze avioanele în România
Polonia va cheltui mai mult de patru la sută din PIB pentru apărare în acest an, statele baltice au condus un demers de a ridica obiectivul minim de cheltuieli al NATO la 2,5 la sută din PIB, în timp ce până la o treime din obuzele trase în Ucraina sunt fabricate în Bulgaria.
„Încercarea președintelui României, Klaus Iohannis, de a deveni secretar general al NATO la începutul acestui an a fost un alt indicator al dorinței estului Europei de a-și afirma o influență mai mare asupra alianței defensive”, scrie Times.
Citește și: Două bombardiere USA, interceptate de MIG-urile rusești, au aterizat în România. Ce misiune aveau
Kaja Kallas, fostul prim-ministru al Estoniei, a fost, de asemenea, respinsă din postul NATO, dar a reușit să devină principalul diplomat al UE, un semn poate că monopolul tradițional al Europei de Vest asupra pozițiilor de conducere în instituțiile multilaterale s-ar putea sfârși.
Pe lângă faptul că a investit 2,1 miliarde de lire sterline în baza aeriană MK, România a achiziționat trei escadroane de F-16 din Norvegia și Portugalia pentru a-și înlocui avioanele de luptă sovietice și va încheia un acord de 5 miliarde de lire sterline pentru cumpărarea a 32 de F-35 Lightning în această toamnă.
