Jurnaliştii turci Levent Kenez, fost redactor-şef al ziarului Meydan, închis de regimul Erdogan, şi actual director al Stockholm Center for Freedom, şi Abdullah Bozkurt, fost şef al biroului din Ankara al ziarului Today’s Zaman, care a fost confiscat de guvernul turc, actual director al Nordic Monitor, au vorbit vineri, la Bucureşti, în cadrul unei conferinţe, despre situaţia presei turce, despre preşedintele statului, o adevărată ameninţare la adresa societăţii şi au oferit cifre despre cei aflaţi în prezent în închisorile din Turcia.
La eveniment a participat directorul editorial al Newsweek, Sabin Orcan.
Cum se instaurează dictatura
După tentativa de lovitură de stat din vara lui 2016, un număr de 191 de jurnalişti se află astăzi în închisori în Turcia - 91 sunt arestaţi, iar 97 au fost deja condamnaţi. Turciei îi urmează China, cu 47 de jurnalişti în închisoare, şi Egiptul, cu 25. „Sunt mai mulţi în Turcia decât în întreaga lume”, a spus jurnalistul Levent Kenez, fost redactor-şef al ziarului Meydan şi actual director al Stockholm Center for Freedom.
Un număr de 187 de publicaţii si posturi radio-TV au fost închise, 839 de jurnalişti au fost acuzaţi în total, iar 889 de legitimaţii de presă, anulate de guvern. El a explicat că, în Turcia, autorităţile emit legitimaţii de presă care apoi folosesc la acreditarea în diverse instituţii.
Turcia se află pe locul 157 din 180 în World Press Freedom Index, unde România ocupă poziţia a 47-a. În prezent, potrivit lui, 167 de jurnalişti sunt căutaţi, iar 54 de jurnalişti au rămas fără bunuri. Apartenenţa la organizaţii teroriste, propaganda teroristă, încercarea de a da jos guvernul se numără între acuzaţiile aduse celor deja închişi. Levent Kenez, fost redactor-şef al publicaţiei Meydan, a fost reţinut, în urmă cu 3 ani, pentru o zi, după ce guvernul l-a acuzat că în paginile ziarului au apărut declaraţii ale unui fost lider kurd, scrie news.ro.
Turcia se îndepărtează de Europa
„Mi-a fost anulată legitimaţia de presă. La fel şi paşaportul”, a povestit el. „Am avut două variante: să rămân să trăiesc în Turcia sau să plec. Am ales să plec”. Levent Kenez a spus că trecut ilegal în Grecia, iar abia după doi ani a reuşit să îşi revadă cele două fiice. Abdullah Bozkurt, stabilit de trei ani în Suedia, a încercat să explice la Bucureşti de ce face Erdogan ceea ce face.
„Poate fi vorba despre perspectiva mişcării pro-islamiste care poate fi observată în guvern. Erdogan încearcă să creeze o nouă Turcie. Este o Turcie care nu mai seamănă cu ce ştiam, una care voia să adere la Uniunea Europeană. Acum, Turcia e departe de strategiile actuale nordatlantice, încearcă să submineze alianţele tradiţionale. Se începărtează de valori şi se îndreaptă spre dictatură”.
„Astăzi se încearcă reducerea la tăcere a jurnaliştilor plecaţi din ţară. Este o campanie de intimidare susţinută. Eu nu voi ceda, voi continua să scriu”, a mai afirmat Bozkurt. Înainte de 2016, au existat semne că presa turcă avea să fie reglementată şi reedusă la tăcere? „Nu am fost niciodată într-o poziţie aşa de rea. În 1980, după lovitura de stat, au fost mult mai puţini jurnalişti închişi. Acum, lecţia a fost că nu trebuie să luăm libertatea ca pe ceva de la sine înţeles”, a declarat Bozkurt.
Directorul editorial al Newsweek România, Sabin Orcan, a declarat că e păcat că nu sunt mai mulți jurnaliști solidari cu cei turci pentru că „fără o presiune internațională, lucrurile vor merge tot în direcția greșită”.
Newsweek România a publicat, în ediția de astăzi, „Lista jurnaliștilor și reprezentanților mass-media din Turcia care se află în arest”. În acest context, Sabin Orcan a remarcat că „Există jurnaliști turci condamnați la închisoare pe viață, o condamnare care se dă pentru crime foarte grave”.
„Nu am ceva personal cu Erdogan” Kamil Demirkaya, ziaristul turc pentru care Erdogan a cerut, în 2018, extrădarea din România, a declarat că alăturarea regimului Recep Erdogan de libertatea presei este imposibilă şi că nu şi-a pierdut încrederea că situaţia din ţara lui natală se va schimba, deşi efectele negative vor continua câţiva ani.
Demirkaya, care lucra pentru Zaman România, se află acum în Statele Unite. În direct prin Skype, el a spus: „Guvernul turc a cerut extrădarea mea din România, însă justiţia română a refuzat solicitarea şi un rol important l-a avut şi presa de acolo. Şi îi mulţumesc.
M-am mutat aici, a fost mai simplu pentru mine, pentru că erau şi rude ale mele. Fac un fel de jurnalism acum, pentru că trebuie să fac multe alte lucruri pe lângă pentru a-mi câştiga existenţa”. El ia în calcul să revină în Turcia, „în cazul în care lucrurile se vor îmbunătăţi”. „Sunt încrezător în viitor. Au mai fost situaţii de genul acesta de-a lungul istoriei. Mai devreme sau mai târziu se va încheia situaţia asta”.
El a precizat că nu regretă nicio clipă acţiunile care au dus la situaţia în care se află. „Sub nicio formă nu am făcut şi nu voi face rabat de la convingerile mele. Ceea ce am făcut ştiu ca e un lucru bun. Nu am ceva personal cu Erdogan, ci critic ideologia lui şi ce încearcă să facă”.
