Șeful NATO avertizează Europa: NATO se confruntă cu cel mai periculos context de securitate dintr-o generație
Mark Rutte avertizează că NATO traversează „cel mai periculos și complex context de securitate din ultima generație” și cere Europei și Marii Britanii să furnizeze mai multă putere militară, pe fondul războiului Rusiei, amenințării iraniene și incertitudinii geopolitice.
NATO are nevoie de o contribuție militară și financiară mult mai mare din partea Europei și a Regatului Unit pentru a-și menține capacitatea de descurajare într-o perioadă în care amenințările la adresa Occidentului se multiplică, a avertizat secretarul general al Alianței, Mark Rutte.
Șeful NATO avertizează Europa: NATO se confruntă cu cel mai periculos context de securitate dintr-o generație
Aflat miercuri în Marea Britanie, șeful NATO a descris actualul mediu internațional drept cel mai periculos cu care s-a confruntat Alianța într-o generație. Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, conflictele din Orientul Mijlociu, Iranul, terorismul și transformarea competiției dintre marile puteri obligă statele europene să își asume o parte mai mare din propria apărare, relatează The Guardian.
Rutte a salutat angajamentele Londrei privind creșterea cheltuielilor militare, dar a avertizat că acestea trebuie transformate în capabilități concrete și susținute financiar pe termen lung.
„Este esențial ca forțele voastre armate să continue să asigure forța militară de care NATO are nevoie”, a declarat Mark Rutte, secretarul general al NATO, într-un discurs susținut la Ditchley Park, reședința din Oxfordshire folosită de Winston Churchill în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Rutte: Europa nu mai poate presupune că SUA vor suporta cea mai mare parte a costurilor
Mesajul transmis de șeful NATO atinge una dintre cele mai sensibile probleme cu care se confruntă în prezent aliații europeni: finanțarea accelerată a apărării. La summitul NATO de la Haga din 2025, aliații au convenit asupra creșterii substanțiale a investițiilor militare, după presiunile exercitate de Donald Trump pentru ca Europa să suporte o parte mai mare din costurile propriei securități.
Rutte a afirmat că, înainte de revenirea lui Trump la Casa Albă, prea mulți europeni plecau de la „presupunerea superficială” că Statele Unite vor „asigura întotdeauna cea mai mare parte a forței militare și vor suporta costurile, indiferent de situație”.
„Avem nevoie de mai multă implicare din partea Regatului Unit și a Europei în cadrul alianței”, a declarat Rutte.
Motivul, spune secretarul general, este că NATO „se confruntă cu cel mai periculos și complex context de securitate din ultima generație”.
Rutte a enumerat printre principalele amenințări „Rusia și războiul său împotriva Ucrainei, terorismul, Iranul și schimbările tectonice ale competiției geopolitice globale”.
În lipsa unor investiții suficiente și a unor forțe capabile să răspundă acestor amenințări, avertizează șeful NATO, apărarea colectivă a Alianței riscă să nu mai fie „credibilă”.
Marea Britanie este presată să avanseze spre obiectivul NATO privind cheltuieli militare echivalente cu 3,5% din PIB până în 2035. Potrivit calculelor citate de The Guardian, atingerea țintei ar presupune aproximativ 30 de miliarde de lire sterline suplimentare în termeni reali, bani care ar trebui obținuți prin taxe mai mari, împrumuturi sau reduceri ale altor cheltuieli publice.
Londra a prevăzut până acum creșterea bugetului apărării la 2,7% din PIB până la sfârșitul deceniului următor. Presiunile financiare sunt deja vizibile, armata britanică fiind nevoită să suspende până la sfârșitul anului o parte dintre antrenamentele considerate neesențiale.
Rutte a discutat despre „angajamentele Marii Britanii față de NATO” și în cadrul primei sale întâlniri față în față cu premierul Andy Burnham.
Burnham a insistat că schimbarea de guvern de la Londra nu modifică poziția strategică a țării.
„Nu a existat niciodată vreo schimbare în angajamentul ferm al Regatului Unit față de NATO și în obligațiile noastre față de NATO”, a declarat Andy Burnham, premierul britanic.
Rusia, Ucraina și sabotajele din Europa. Rutte cere o NATO capabilă să riposteze
Secretarul general al NATO consideră că Regatul Unit are „un rol central în construirea acestei Europe mai puternice într-un NATO mai puternic”, inclusiv prin modernizarea capacității nucleare de descurajare Trident.
Londra investește și în modernizarea forțelor convenționale, însă poziția sa în ierarhia militară europeană începe să se schimbe. Marea Britanie, care s-a aflat mult timp pe locul al doilea în NATO în privința cheltuielilor pentru apărare, a fost depășită de Germania. În ritmul actual, bugetul militar al Berlinului ar urma să ajungă până în 2029 la aproximativ dublul celui britanic.
Rutte a evidențiat, în același timp, rolul Marii Britanii în confruntarea cu acțiunile hibride atribuite Moscovei. Potrivit șefului NATO, Londra „conduce” riposta împotriva campaniei ruse de provocări și sabotaje desfășurate în Europa și rămâne „un bun prieten al Ucrainei”.
Regatul Unit alocă anual aproximativ trei miliarde de lire sterline pentru sprijinirea militară a Kievului.
În paralel, cooperarea militară dintre Europa și Canada ar putea deveni mai strânsă. Ottawa a depus oficial o cerere pentru aderarea la Joint Expeditionary Force (JEF), coaliția militară de reacție rapidă condusă de Marea Britanie.
Canada este deja membră NATO, dar încearcă să își diversifice relațiile în domeniul apărării și să dezvolte o cooperare mai profundă cu partenerii europeni.
JEF reunește în prezent zece state NATO din nordul Europei și Atlanticului de Nord: Regatul Unit, Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Țările de Jos, Norvegia și Suedia.
