„Statele Unite spun: «Dați-ne pastorul înapoi». Dar și voi aveți un pastor care ne aparține. Pastorul vostru este judecat. Pastorul nostru nu este. Locuiește în Pennsylvania. Dați-ni-l! Ni-l puteți da cu ușurință. Ni-l puteți da imediat. Apoi o să vi-l dăm și noi pe al vostru“.

Era 28 septembrie 2017, iar președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan ținea un discurs de la luxosul său palat prezidențial din suburbia Ankarei, Beştepe. Se împlinise un an de când pastorul evanghelic prezbiterian Andrew Brunson (50 de ani), originar din Carolina de Nord (SUA), fusese arestat pe motiv că face parte din rețeaua clericului Fethullah Gülen, portretizat de propaganda oficială drept „dușmanul de moarte“ al lui Erdoğan. 

Andrew Brunson are 50 de ani și de 25 trăiește în Turcia

Autorităţile turce l-au acuzat pe Brunson de terorism şi spionaj în scopuri politice și militare, în calitate de membru al reţelei predicatorului Fethullah Gülen, căruia Ankara îi impută organizarea puciului eşuat din 15 iulie 2016, dar și de colaborator al Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK). 

Arestarea sa s-a petrecut după ce Washingtonul a refuzat, în repetate rânduri, să-l extrădeze pe Gülen. 

 Presa și organizațiile pentru apărarea drepturilor omului din SUA au interpretat această declarație din septembrie 2017 drept o recunoaștere de către Recep Tayyip Erdoğan a faptului că pastorul Andrew Brunson este un deținut politic.

„Nu îmi pot imagina că vom merge pe acest drum“, a venit reacția promptă a purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Heather Nauert, la schimbul propus de președintele Turciei. 

În ciuda numeroaselor cereri de extrădare a lui Fethullah Gülen, oficialii americani le-au spus jurnaliștilor, sub protecția anonimatului, că guvernul turc nu a furnizat încă dovezi suficiente pentru ca Departamentul de Justiție al SUA să decidă extrădarea lui Gülen.  

Cazul lui Andrew Brunson a afectat și mai tare relațiile dintre SUA și Turcia, parteneri în NATO, și așa fragilizate în ultimii ani. Înalți oficiali din SUA, inclusiv președintele Donald Trump, s-au alăturat eforturilor de eliberare a pastorului. Biserica presbiteriană evanghelică din America a organizat rugăciuni publice în acest sens. În zadar… 

Arestarea și acuzațiile

Andrew Brunson este căsătorit și are trei copii. În toamna lui 2016, locuia la Izmir (Turcia). S-a stabilit acolo de mai bine de două decenii și conducea o mică biserică protestantă. Pentru că trăia în Turcia din 1993, solicitase rezidență permanentă în țara de adopție. 

Pe 7 octombrie 2016, a fost arestat împreună cu soția sa, Norine Brunson. După 13 zile, ea a fost eliberată. El a rămas însă în custodia autorităților turce. Publicația americană „Slate“ a scris, la acel moment, că Andrew Brunson a fost acuzat de „apartenență la o organizație teroristă armată“, „strângerea de secrete de stat pentru spionaj, în încercarea de a răsturna Parlamentul și guvernul turc și de a schimba ordinea constituțională“.

Autoritățile turce au invocat faptul că pastorul american a participat la un eveniment al Mișcării Güleniste (FETÖ) și că ar fi avut un discurs pozitiv la adresa acesteia, lăudând relațiile dintre creștini și Mișcare. 

În telefonul fiicei lui Brunson, crescută în Turcia, autoritățile turce au găsit un videoclip despre mâncarea turcească „maqluba“. Potrivit procurorilor turci, acest fel de mâncare este „preferata adepților lui Gülen“. 

Alte acuzații la adresa lui Brunson au fost formulate de publicațiile pro-guvernamentale din Turcia. „Sabah“ a publicat, în ediția din 14 decembrie 2016, mărturia unei surse confidențiale care a susținut că, în timp ce le acorda ajutor refugiaților sirieni din taberele de pe teritoriul Tuciei,  a ținut predici pro-Güleniste și discursuri în sprijinul Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Atât Mișcarea Gülenistă (FETÖ), cât și PKK au fost declarate organizaţii teroriste de Turcia.

Publicația pro-Erdoğan „Takvim“ a susținut că Andrew Brunson a fost un „membru de rang înalt al Mișcării Güleniste“, dar și un spion american, cu șanse mari să devină șeful rezidenței CIA din Turcia, dacă tentativa de lovitură de stat din 2016 ar fi avut succes. Redactorul-șef al „Takvim“, Ergun Diler, a afirmat că pastorul ar fi încercat să-l asasineze, folosindu-și abilitățile dobândite în urma formării sale ca agent operativ al CIA, dar și că acesta avea influență în vestul Turciei, unde este situat orașul Izmir. Diler a speculat, chiar că CIA îl va asasina pe Brunson în închisoare, dacă va ajunge la concluzia că nu va fi deportat înapoi în SUA.

Procesul

Procurorii turci au cerut condamnarea la închisoare pe viaţă a pastorului american. Dacă va fi găsit vinovat, Andrew Brunson riscă pedepse de 15 şi 20 de ani de închisoare, potrivit avocatului său. 

Procesul său a început în luna aprilie a acestui an, într-o sală din complexul penitenciar Aliaga, în provincia Izmir. Prima înfățișare a durat 11 ore. În timpul audierii, Brunson a izbucnit în lacrimi, plângându-se în special de transferurile între diferite penitenciare pe care a fost nevoit să le suporte.

Un martor sub acoperire a declarat că Andrew Brunson a colaborat cu membrii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) pentru a înființa un stat kurd independent în Turcia. Potrivit experților, folosirea martorilor sub acoperire este o practică frecventă în dosarele instrumentate politic.

Norine Brunson, ieșind de la procesul soțului său, ținut în penitenciarul Aliaga

Pastorul american a respins toate acuzaţiile formulate împotriva sa. „Nu am făcut nimic contra Turciei. Dimpotrivă, iubesc Turcia, mă rog pentru ea de 25 de ani“, a declarat el la proces, în limba turcă. 

Brunson a spus că, dacă s-ar alătura Mișcării Güleniste, islamică, ar fi „o insultă pentru religia sa creștină“.

„Nu există nicio dovadă concretă împotriva mea. Ucenicii lui Iisus au suferit în numele lui, acum este rândul meu. Sunt nevinovat, resping toate aceste acuzaţii“, a spus pastorul în faţa instanţei. 

El a mărturisit că îi este greu să stea în detenţie departe de soţie şi copii.

Avocatul lui Brunson, Ismail Cem Halavurt, a precizat că martorii din proces nu au furnizat nicio dovadă a vreunei legături a clientului său cu militanții Güleniști sau kurzi, care să susțină acuzațiile de spionaj. 

„Dacă misionarii nu pot lucra cu kurzi sau cu refugiați, ce ar trebui să facă?“, s-a întrebat retoric avocatul lui Brunson, citat de Washington Post.

Judecătorul a respins toți martorii lui Andrew Brunson, fără să le asculte mărturiile. În consecință, tribunalul a decis menţinerea în detenţie a acuzatului, invocând faptul că există riscul ca acesta să fugă. 

Sandra Jolley, vicepreședintă a Comisiei SUA pentru libertatea religioasă internațională, a participat la proces și a avut o reacție publică destul de virulentă: „Părăsim instanța judecătorească cu îngrijorări serioase. Cele 11 ore de proces au fost dominate de conspirații sălbatice, logică torturată și martori secreți, dar nu există dovezi reale“.  Ea a catalogat „de neconceput“ decizia instanței de a nu accepta niciunul dintre martorii apărării. La proces au fost de față Norine Brunson, senatorul american Thom Tillis şi ambasadorul special al SUA pentru libertatea religioasă interna­ţională, Sam Brownback.

Ulterior, ministrul turc de externe, Mevlüt Cavusoglu, a apărat legitimitatea procesului. „Ei spun că guvernul nostru ar trebui să-l elibereze. Dar ţine asta de competențele mele? Este o decizie care aparţine justiţiei“, a spus el într-un interviu pentru postul de televiziune CNN-Türk. Pe 18 iulie a.c., a avut loc un nou termen în procesul lui Andrew Brunson. El a fost programat cu doar o zi înainte ca Recep Tayyip Erdoğan să ridice starea de urgență, declarată în Turcia în urmă cu doi ani. Și de această dată, justiția turcă a respins eliberarea pastorului american, tot pe motiv că ar putea să fugă. Părea că speranţele ca acesta să fie eliberat din arest pe parcursul procesului său au fost spulberate. Miercuri, 25 iulie, tribunalul a decis trimiterea lui Brunson în arest la domiciliu sub supraveghere.

Intervențiile lui Trump

Cazul pastorului Brunson a alimentat masiv tensiunea deja existentă între Turcia și SUA, aliaţi în cadrul NATO, ale căror relaţii au suferit turbulenţe majore în ultimii doi ani. O paranteză: lira turcească a pierdut teren în faţa dolarului după ultima decizie a instanței de a-l păstra în arest, ceea ce reflectă îngrijorările investitorilor legate de aceste tensiuni. 

Președintele SUA, Donald Trump, a reacționat în nenumărate rânduri după arestarea pastorului, de obicei prin postări pe Twitter. „Îl numesc Spion, dar sunt mai mult Spion decât el“, a scris liderul de la Casa Albă, după începerea procesului,  în aprilie 2018. 

Fethullah Gülen trăiește în Pennsylvania (SUA) din 1999 
La mijlocul lunii iulie a.c., Donald Trump i-a cerut omologului său turc să-l elibereze pe pastorul american.
„O ruşine totală că Turcia nu va elibera un respectat pastor, Andrew Brunson, din închisoare. El a fost ţinut ostatic prea mult timp. Erdoğan ar trebui să facă ceva pentru eliberarea acestui minunat soţ şi tată creştin. El nu a făcut nimic rău, iar familia sa are nevoie de el“, a scris Trump pe Twitter.

În martie 2017, Andrew Brunson i-a trimis o scrisoare președintelui Trump, prin intermediul unui avocat al Centrului American pentru Drept și Justiție, în care l-a îndemnat pe liderul de la Casa Albă: „Lăsați guvernul turc să știe că nu veți coopera cu el în niciun fel, până nu mă eliberează“. 

Cu o lună înainte, în februarie 2017, 78 de membri ai Congresului SUA i-au trimis o epistolă lui Recep Tayyip Erdoğan, în care au apreciat că „nu par să existe dovezi care să justifice acuzațiile de aderare la o organizație teroristă armată“.

Tot în februarie 2017, o petiție privind eliberarea lui Andrew Brunson a fost inițiată pe site-ul dedicat „We People“ al Casei Albe, dar a fost retrasă ulterior pentru că nu a obținut sufi­ciente semnături. 

Copii americani, rugându-se pentru eliberarea pastorului prezbiterian