Budăi, atac la Bolojan: Știa că pensiile speciale nu vor fi tăiate de CCR. S-a jucat de-a demisia

Recent, a ieșit la iveală faptul că prim-ministrul Ilie Bolojan a fost informat încă din faza elaborării proiectului de lege privind pensiile magistraților despre problemele majore ale acestui act normativ, care au dus în cele din urmă la respingerea sa de către Curtea Constituțională a României (CCR).

Documentele oficiale provenite de la Ministerul Justiției și Consiliul Legislativ indică faptul că au fost semnalate încă de la început absența avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și viciile de fond ale legii.

Budăi, atac la Bolojan: Știa că pensiile speciale nu vor fi tăiate de CCR. S-a jucat de-a demisia

Concret, Ministerul Justiției a atras atenția în mod explicit că este necesar avizul atât al CSM, cât și al Consiliului Economic și Social pentru ca proiectul să fie legal și constituțional.

În documentul transmis se menționa clar că „Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești”, conform Legii 305/2020 privind CSM.

Citește și: Fost șef al CSM, pensionat cu 36.000 lei pensie specială. Are 3 case și 58 de hectare de teren

De asemenea, Consiliul Legislativ a informat Guvernul că proiectul de lege nu respectă procedura legală, menționând lipsa avizului CSM în dosarul proiectului.

„Documentele oficiale de la Ministerul Justiției și de la Consiliul Legislativ i-au semnalat domnului prim-ministru atât absența avizului CSM, cât și viciile de fond ale legii. Deci a știut că legea nu are cum să treacă de Curtea Constituțională! A știut că fondurile din PNRR vor rămâne blocate!

Acum înțelegem de ce a refuzat propunerea PSD de a se constitui un grup de lucru în Guvern care să vină cu expertiza constituțională astfel încât noua variantă de lege să treacă de CCR”, a spus Marius Budăi.

Aceste avertismente clare au fost cunoscute de prim-ministrul Ilie Bolojan, care, în ciuda acestora, a susținut promovarea legii în forma sa inițială.

În contextul acestor semnale, premierul a refuzat propunerea Partidului Social Democrat (PSD) de a constitui un grup de lucru în Guvern care să analizeze expertiza constituțională necesară pentru o variantă de lege care să poată trece de CCR.

Acest refuz a fost interpretat de unii observatori ca o decizie politică care a dus la blocarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) destinate reformei sistemului de pensii pentru magistrați.

În acest context, fostul ministru al muncii, Marius Budăi, a declarat: „Toată povestea cu reforma și amenințarea cu demisia a fost doar o fentă de imagine!”.

Citește și: Fost șef al CSM, pensionat cu 36.000 lei pensie specială. Are 3 case și 58 de hectare de teren

Un alt aspect controversat legat de această lege este legat de pensiile judecătorilor Curții Constituționale. Aceștia au fost exceptați de la noua formulă de calcul a pensiilor speciale, care prevedea reducerea acestora.

Conform prevederilor în vigoare, judecătorii CCR beneficiază de pensii calculate după vechea formulă, menținând astfel pensii speciale de valoare foarte mare.

Se păstrează pensiile speciale

Astfel, judecătorii Curții Constituționale care au o vechime de cel puțin 25 de ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior pot beneficia, la cerere, de o pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația brută lunară și sporurile aferente.

Pentru fiecare an suplimentar peste această vechime, pensia crește cu câte 1%, fără a depăși anumite limite legale. Pensia se recalculează periodic în funcție de evoluția salariilor din magistratură.

Date recente arată cuantumul pensiilor speciale ale unor judecători CCR, printre care se numără:

• Mihaela Ciochină – cu o pensie anuală de aproximativ 600.000 lei, echivalentul a 50.000 lei lunar;

• Cristian Deliorga – circa 825.000 lei pe an, adică aproximativ 68.700 lei lunar;

• Bogdan Licu – aproximativ 383.000 lei anual, respectiv 32.000 lei lunar;

• Gheorghe Stan – în jur de 350.000 lei pe an, adică 30.000 lei lunar.

Aceste cifre au generat discuții publice aprinse despre diferențele dintre pensiile speciale acordate magistraților în funcție de rolul și instituția în care au activat.