Deși România se luptă de mai bine de 11 ani pentru aderarea la spațiul de liberă circulație Schengen și mai cu seamă din decembrie 2022 de la ultima umilință aplicată de Olanda și Austria la Consiliul JAI, anul 2023, despre care se credea că nu va trece fără ca țara noastră a atinge acest obiectiv, se conturează a fi un nou eșec al diplomației românești.
România, blocată la Schengen din lentoarea Olandei. Cum scuză Predoiu o nouă umilință la JAI?
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat la B1TV că absența discuțiilor despre votul pentru aderarea României și Bulgariei la zona Schengen se datorează necesității ca Olanda să abordeze această problemă în parlament, alături de alte aspecte de politică externă.
Cătălin Predoiu a argumentat absența unei discuții și a unui vot asupra aderării în Consiliul JAI, explicând că formal această chestiune nu era pe ordinea de zi, iar Olanda are nevoie să discute în Parlament problemele majore de politică externă sau europeană conform regulilor constituționale olandeze.
"Cred că este important să clarificăm de ce nu s-a pus și nu se putea pune problema unui vot ieri în Consiliul JAI. Nu s-a pus problema, în primul rând, pentru că formal nu era pe ordinea de zi, iar pe ordinea de zi nu a fost chestiunea votului întrucât Olanda trebuie să discute în parlament această chestiune, ca și alte treburi de politică externă. Noul guvern olandez, conform regulilor constituționale, vine în parlament și își ia un mandat pe chestiuni majore de politică externă sau politică europeană", a declarat ministrul Predoiu.
România, evaluată ca și cum ar fi în Schengen, dar nu e
Predoiu a evitat să ofere un răspuns clar cu privire la șansele de a intra în Schengen până la finalul anului și a explicat că ședința s-a axat pe evaluarea stadiului îndeplinirii criteriilor JAI în toate țările membre, cu o atenție deosebită acordată României și Bulgariei, țări care nu fac parte din Schengen.
Ministrul a subliniat că toate țările participante au recunoscut îndeplinirea criteriilor Schengen de către cele două țări, dar susține că mai sunt aspecte de îmbunătățit în aplicarea acestor criterii.
"Pe de altă parte, s-a discutat și cu privire la modul de îndeplinire a criteriilor de către Bulgaria și România, criteriilor JAI, și în acest context, într-adevăr, toate țările care au luat cuvântul – și au luat cuvântul aproape toate statele membre, inclusiv președinția spaniolă și Comisia – au remarcat faptul că România îndeplinește toate criteriile Schengen, la fel și Bulgaria, și că ar fi normal ca acest lucru să se concretizeze într-o decizie.
Citește și: De ce Olanda nu e pregătită de aderarea României la Schengen? Austria trimite drone la graniță
De asemenea, și statele care în trecut au avut rezerve au remarcat faptul că, într-adevăr, România performează, dar că mai trebuie făcute lucruri în interiorul JAI cu privire la îmbunătățirea modului în care se aplică aceste criterii de către toate statele membre, Europa fiind sub o presiune migraționistă pe care o cunoaște toată lumea", a afirmat Predoiu.
Anul viitor este unul dintre cei mai dificili ani din istorie în toată Europa și nu numai, iar șansele României la o aderare în 2024 sunt minime.
România ar putea adera la Schengen în 2025
Europarlamentarul PMP Eugen Tomac spune că un context favorabil pentru o decizie unanimă în favoarea României va fi abia în 2025.
„Din păcate, am ratat din nou în acest an intrarea în Schengen, iar anul viitor nu există aproape nicio șansă, deoarece prioritatea pentru statele membre sunt alegerile europarlamentare și apoi alegerea unei noi Comisii Europene.
Citește și: România așteaptă un „semn” din Olanda pentru aderarea la Schengen. Ciolacu: Voi discuta cu Nehammer
Cel mai probabil, contextul favorabil pentru a obține o decizie politică unanimă se va putea realiza în 2025, pe timpul Președinției poloneze a Uniunii Europene”, a scris pe Facebook Eugen Tomac.
România, "oaia neagră" din Europa?
Cel mai bun moment pentru aderarea României la Schengen a fost în 2022 când toate datele ne erau favorabile. Ajutorul uriaș oferit de România Ucrainei aflată în război, coridoarele umanitare și de alimente treceau și încă trec prin țara noastră.
Citește și: Austriecii nu ne vor în Schengen. Expert: „Sunt clar opuși față de aderarea României”
Europa avea nevoie mai mult ca oricând de unitate în fața Rusiei care amenință din nou cu focul războiului țările NATO din flancul estic, susținerea colosală din partea celor mai importante state europene cum ar fi Germania, Franța sau Italia pe lângă celelalte țări, însă lucrurile au luat o întorsătură bizară după ce, pe ultima sută de metri Austria "s-a sucit" și a început o adevărată avalanșă de acuzații false la adresa țării noastre și a vecinilor bulgari.
Tema migrației ilegale și acuzațiile că România ar fi "poarta de intrare a migranților" în Europa a dominat agenda Austriei de atunci și până în prezent, deși toate datele europene indică cu totul altceva. Ruta migranților care intră în Europa este prin Balcanii de Vest sau Sudul Italiei, printre cele mai importante.
Dacă anul trecut "am convins" cumva Olanda că merităm în Schengen, anul acesta situația s-a complicat și mai mult, după ce Geert Wilders, candidatul Partidul pentru Libertate (PVV) anti-UE și anti-migrație a obținut o victorie categorică la alegerile din Olanda, la finele lunii trecute, iar acest lucru anuleaza total șansa ca România să facă parte din Schengen în 2023, mai ales din cauza faptului că olandezii aveau probleme cu aderarea bulgarilor, țara care este luată „la pachet” cu România în acest proces.
Încă o țară europeană se pune contra României la Schengen
Ministerul Afacerilor Externe din România ar trebui să clarifice foarte rapid poziţia oficială a Belgiei în ceea ce priveşte aderarea României la zona de liberă circulaţie, a declarat marţi eurodeputatul Victor Negrescu, după ce secretarul de stat belgian pentru migraţie şi azil, Nicole de Moor, a părut să condiţioneze extinderea viitoare a Schengen de reformarea sistemului.
Citește și: E oficial! România NU intră în Schengen în 2023. Nehammer ne umilește din nou
"Au fost contacte succesive între România şi Belgia şi, din toate acele contacte, ni s-au dat garanţii ferme că acest stat sprijină ţara noastră. Sper să fie doar o poziţie personală, însă trebuie să clarificăm rapid acest lucru şi trebuie să clarificăm poziţiile tuturor statelor membre în perspectiva unui eventual vot privind aderarea României la spaţiul Schengen", a declarat Negrescu pe marginea reuniunii de marţi a miniştrilor de interne ai UE.
Întrebată marţi, în mod explicit, dacă în opinia ei nu este momentul pentru extinderea spaţiului Schengen, Nicole de Moor a răspuns: "Bineînţeles, discutăm despre extinderea Schengen în viitor, dar mai întâi trebuie să reformăm sistemul însuşi, iar Europa trebuie şi ea să fie pregătită".
