Liderul de la Kremlin a cerut armatei ucrainene „să depună armele” şi a promis să contracareze orice interferenţă străină în operaţiunea rusă în Ucraina.
Citește și: A început războiul: Putin atacă Ucraina la scară largă. Două avioane au aterizat în România
România nu are dotările necesare unei reacții eficiente în cazul unui conflict scăpat de sub control. Desigur, ne bazăm pe forțele NATO.
Război la granița României. Ne apărăm cu trei fregate, o corvetă, 30 MIG-uri, puțini rezerviști
Forțele Navale Române ar putea interveni într-un eventual conflict major doar cu patru nave: două fregate tip 22, Regele Ferdinand și Regina Maria, Fregata Mărășești, o corvetă.
Citește și: Președintele Republicii Moldova declară stare de urgență
În dotarea Forțelor Navale se mai află p navă purtătoare de rachete, p vedetă torpiloare, un puitor de mine, o navă logistică, un dragor maritim, o navă de cercetări, o navă de scafandri, o navă hidrografică, un remorcher maritim de salvare, nave de transport și de protocol.
În februarie 2021, Ministerul Apărării Naționale a atribuit Șantierului Naval Constanța un contract în valoare de 325.143 lei pentru servicii de reparații la corp navă la fregata Regina Maria (F-222), așadar această navă nu este disponibilă în momentul de față.
Acordul pentru achiziția celor două fregate britanice – devenite Regina Maria și Regele Ferdinand – a fost încheiat în ianuarie 2003, în timpul guvernului Adrian Năstase, contra unei sume de 116 milioane de lire sterline (aproximativ 168 de milioane de euro la vremea respectivă). Contractul avea și anumite clauze referitoare la regenerarea și modernizarea fregatelor, care însă nu au mai fost respectate.
Citește și: Reacții internaționale la invadarea Ucrainei de către Rusia: „Putin a readus războiul în Europa”
Drept urmare, MApN a inclus în contractul pentru construcția a patru corvete multifuncționale și obligația ca firma câștigătoare să modernizeze cele două fregate tip 22 – Regina Marea și Regele Ferdinand.
Parteneriatul dintre constructorul francez Naval Group și Șantierul Naval Constanța a fost declarat câștigător în iulie 2019. Însă, la doi ani de la finalizarea licitației pentru corvete, contractul în valoare de 1,2 miliarde de euro nu a fost încă semnat.
Forța aeriană: 30 de MiG-uri Lancer și 17 F-16 Fighting Falcon
MiG 21 Lancer Foto: roaf.ro
Din punctul de vedere al avioanelor de luptă multirol, România dispune de circa 30 de MiG 21 Lancer și 17 avioane F-16 Fighting Falcon.
Numărul avioanelor MiG 21 este secret, dar având în vedere că mai există două escadrile incomplete, numărul acestor aparate de zbor este estimat la cel mult 30. O escadrilă ar trebui să aibă 16 avioane.
În urmă cu cîteva zile, în județul Mureș, s-a prăbușit al 25-lea MiG 21 de după 1990. Din fericire, pilotul a apucat să se catapulteze și a scăpat cu viață.
F-16 Fighting Falcon Foto: f16.net
Escadrila de la Feteşti, dotată cu 17 aeronave F-16, după venirea şi a ultimului aparat pe 25 martie 2021, trebuie să intre la modernizare, pentru a atinge faza finală de operaţionalizare, proces ce va dura până în 2025, conform unor declaraţii ale unor oficiali de la MApN.
Cea de la Feteşti, dotată cu 17 aeronave F-16, după venirea şi a ultimului aparat pe 25 martie 2021, trebuie să intre la modernizare, pentru a atinge faza finală de operaţionalizare, proces ce va dura până în 2025, conform unor declaraţii ale unor oficiali de la MApN.
Vor veni încă 32 de avioane F-16
Parlamentul a încuviințat, la 22 decembrie, ca Ministerul Apărării să inițieze procedura de atribuire a contractelor de achiziție pentru pachetul de 32 de avioane F-16, în configurație M6.5.2 și suport logistic de la Guvernul Norvegiei și a bunurilor și serviciilor pentru modernizare de la Guvernul Statelor Unite ale Americii. Avioanele F-16 vor urma să fie operate de Forțele Aeriene pentru o perioadă de minim 10 ani, o perioadă de tranziție către avioane de vânătoare de generația a V-a, precum este modelul F-35.
Fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, Gen. (r) dr. Virgil Bălăceanu explică vulnerabilitățile României și ce este de făcut, în contextul conflictului Rusia-NATO.
Newsweek România: Care sunt vulnerabilitățile României în contextul unui conflict NATO-Rusia?
Gen. (r) dr. Virgil Bălăceanu: Eu m-aș opri asupra unui spațiu geografic care poate să fie o vulnerabilitate destul de serioasă la adresa României. Mă refer la spațiul Dobrogei, ca deschidere a României la Marea Neagră.
O vulnerabilitate este descrisă prin nerealizarea unei capacități de apărare absolut necesare. E vorba de mult cunoscutul program al corvetelor multifuncționale.
La ora actuală, legat de spațiul maritim în apele teritoriale în zona economică exclusivă, trebuie să ne gândim la resursele energetice, mai ales în condițiile unei crize atât de acute ca cea de astăzi. Trebuie să ne gândim la faptul că Marea Neagră reprezintă acum, dar mai ales în viitor, un furnizor de energie pentru România.
O zonă pe care trebuie să o avem sub control maritim, potrivit dreptului internațional, dar trebuie să avem și forța militară care să ne permită un asemenea lucru.
La ora actuală, nu avem această forță, pentru că cele două fregate (Regina Maria și Regele Ferdinand n.r.) nu sunt armate, pentru că nu putem să vorbim despre o capacitate a lor de reacție în condițiile în care au ca mijloc de luptă un singur tun de 76 de mm.
În momentul de față, ne bazăm doar pe ceea ce a realizat industria românească înainte de 1989. E vorba despre fregata Mărășești și cele patru corvete vechi care sunt realizate tot în șantierul naval de la Mangalia.
Trebuie să ținem seama că sunt înarmate cu rachete și cu torpile, iar sistemul de comunicații și mai ales sistemul de cercetare/supraveghere provin din Federația Rusă, ceea cenreprezintă o altă vulnerabilitate.
Aș face o paralelă, vizavi de bunăvoința președintelui francez, care a anunțat că Franța este gata să dizloce trupe pe teritoriul României, ceea ce este un lucru extrem de binevenit.
Pe de altă parte, tot legat de Franța, să sperăm că se va încheia în mod fericit semnarea contractului pentru realizarea celor patru corvete multifuncționale și modernizarea celor două fregate, o capacitate absolut necesară pentru controlul spațiului maritim și pentru apărarea costieră în zona Dobrogei.
Citește și: Vulnerabilitățile Armatei Române: nave învechite, rezerviști puțini
Un raport al Ministerului Apărării Naționale arată cât câștigă militarii români conform gradului și funcției, dar și cât primesc funcționarii civili din MApN. Pe de altă parte, Legea Rezerviștilor Voluntari arată cum sunt plătiți aceștia, raportat la salariile Armatei.
– Un soldat/gradat profesionist (SGP) a primit, în mână, în luna ianuarie, între 1.839 și 4.117 de lei.
– Funcționari publici (FP) angajați în MApN au câștigat, pentru o funcție fără comandă, între 2.839 și 8.195 de lei, iar pentru o funcție cu comandă, între 6.436 și 12.641 de lei net.
– În ceea ce privește personalul civil contractual (PCC), sumele primite în mână au fost, pentru funcții fără comandă, de la un minumim de 1.623 la 7.736 de lei, iar pentru cele cu comandă, de la 2.463 la 12.776 de lei.
– Cei care aleg cariera de militar câștigă gradual în plus. Astfel, un maistru militar a câștigat, în ianuarie, între 2.290 și 5.976 de lei, iar un subofițer fără comandă a avut un venit cuprins între 2.284 și 6.132 de lei.
– Ofițerii câștigă mai mult, între 2.443 și 11.576 de lei, pentru o funcție fără comandă, în timp ce, pentru cei care au posturi cu comandă, sumele se încadrează între 2.733 și 18.142 de lei, potrivit datelor MApN.
Citește și: Ce salarii oferă Armata Română. Cât ia un militar activ și cât poate câștiga un rezervist voluntar
