La capătul a șase ore, președintele rus Vladimir Putin a declarat că a convenit un acord cu președintele turc, Tayyip Erdogan, și că „speră că acesta va duce la stoparea acțiunilor militare în provincia siriană Idlib”. Detaliile acordului vor fi făcute publice de ministerele de Externe.
În conferința comună de presă la sfârșitul întâlnirii, președintele rus a insistat pe sprijinul pe care Rusia îl acordă regimului de la Damasc împotriva teroriștilor. La rândul său, Erdogan a atras atenția că bombardarea întregii regiuni pe motivul „terorismului” nu poate fi acceptată.
De asemenea, Erdogan a menținut necesitatea prezenței militare a Turciei în Siria, pentru a stopa strategia regimului de la Damasc de a-și împinge afară, în Turcia, propriul popor, pentru a pune Ankara într-o poziție dificilă cu alte țări și că acum în Turcia se află cinci milioane de refugiați.
Erdogan a anunțat încetarea focului în Idlib, începând cu azi, joi, la miezul nopții, pentru a facilita intrarea convoaielor umanitare printr-un coridor de securitate la 6 kilometri la nord și la sud de autostrada M4.
„Parametrii specifici ai funcționării coridorului de securitate vor fi conveniți între ministerele de apărare din Turcia și Rusia în termen de șapte zile", se menționează în protocol.
Patrule comune turco-ruse vor controla începând cu 15 martie autostrada M4 de la așezarea Trumba - 2 km la vest de Saraqib - până la așezarea Ain-Al-Havr.
Conform presei turce, cei doi lideri s-au întâlnit pentru prima dată după atacul asupra trupelor turceși, atribuit de Ankara aviației regimului de la Damasc, „cu toate că Rusia fusese informată asupra pozițiilor militarilor turci”, ce a dus la uciderea a 33 de soldați turci.
În declarațiile sale de deschidere de la Kremlin, președintele Vladimir Putin a oferit condoleanțe pentru soldați căzuți, precizând că „nimeni, inclusiv armata siriană, nu a știut unde sunt soldații turci.”
Totodată, Putin a declarat că negocierile cu liderul turc trebuie să ducă la detensionarea situației creată în Idlib, pentru „a nu se mai întâmpla nimic care să distrugă relațiile ruso-turce”.
Cei doi au optat pentru o întâlnire individuală, iar apoi, „dacă va fi necesar”, aceasta va continua într-un format extins.
Întâlnirea individuală a durat două ore și jumătate, după care a început ședința delegațiilor, care includ oficiali ai ministerelor de Externe, ai Apărării și ai serviciilor de informații.
Liderul turc a declarat, înainte de începerea discuțiilor, că se așteaptă la un acord de încetare a focului în Idlib, provincie siriană în nord, care, conform acordului de Soci, între Turcia și Rusia, cade în sarcina Ankarei să o asigure, prin 12 puncte militare de monitorizare.
Erdogan a subliniat că Turcia nu are pretenții asupra teritoriului sirian și nici dorința de a câștiga poziții acolo, ci doar să formeze o zonă de siguranță, pentru întoarcerea refugiaților. Cele 12 puncte de monitorizare ale Turciei sunt înconjurate de milițiile pro-Assad, susținute de aviația rusească.
După atacul asupra pozițiilor turcești, Ankara a pornit operațiunea „Spring Shield”, împotriva regimului de la Damasc.
Moscova speră că Ankara va reveni la un „dialog constructiv”, pentru ca negocierile să fie eficiente, deoarece nici Rusia și nici Turcia nu sunt interesate de agravarea situației.
Însă Moscova se așteaptă ca Ankara să accepte niște „compromisuri rezonabile”, printre care și acela că trebuie să-și retragă trupele de pe teritoriul sirian într-un „viitor previzibil”, conform unor surse apropiate negocierilor.
Rusia va insista ca Turcia să se retragă la 15-20 kilometri de granițe.
Principalul obiectiv al Ankarei este de a-și păstra posturile de monitorizare din Idlib, provincie atacată neîncetat de milițiile pro-Assad și aviația rusească.
În orice caz, actualul acord dintre Moscova și Ankara nu va rezolva toate problemele din Idlib, ci va permite doar evitarea unei ciocniri directe între militarii ruși și turci, consideră experții. Discutarea detaliilor și dezvoltarea unei soluții complete va dura mai mult timp.
Regimul de la Damasc și aliații săi au încălcat constant condițiile încetării focului din 2018 și pe cel din 12 ianuarie 2020, lansând atacuri frecvente în interiorul teritoriului.
Pe lângă sute de victime civile, aceste atacuri au dus la un aflux de solicitanți de azil de-a lungul granițelor Turciei. Ankara a decis să lase refugiații și migranții de pe teritoriul său să plece către alte state. Drept urmare, un val de migranți și refugiați sunt blocați acum la granițele Turciei cu Bulgaria și Grecia, state care nu permit intrarea acestora.
Turcia a acuzat Grecia că a tras și a rănit solicitanți de azil. S-a încercat trimiterea forțată înapoi a 4.900 de solicitanți de azil, dintre care 164 au fost răniți. Drept urmare, Turcia a desfășurat 1.000 de polițiști pentru operațiuni speciale de-a lungul graniței terestre turco-grecești, pe râul Meric, „pentru a împiedica trimiterea înapoi în Turcia a solicitanților de azil”, a declarat ministrul de Interne, Suleyman Soylu, aflat în provincia de nord-vest a Turciei, Edirne, la granița cu Grecia și Bulgaria.
Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, și-a exprimat joi „sprijinul neclintit” pentru Turcia în operațiunile sale din Siria.
„Credem cu tărie că partenerul nostru NATO, Turcia, are dreptul deplin să se apere de riscul creat de Assad, ruși și iranieni în Siria”, a declarat secretarul de Stat, Mike Pompeo.
„Sute de mii de sirieni de toate credințele, dar preponderent musulmani, sunt afectați de ceea ce fac regimul Assad, rușii și iranienii în Idlib”, a spus Pompeo.
ONU estimează că 900.000 de persoane au fost strămutate de când regimul Assad din Idlib, de când și-a început ofensiva, cu ajutorul aviației rusești și a luptătorilor iranieni.
Președintele Consiliului European a cerut o încetare a focului durabilă în Idlib, nord-vestul Siriei, a declarat joi președintele Consiliului European.
„În apelul meu către președintele Rusiei, am subliniat necesitatea urgentă a unui încetări durabile a focului în Idlib și a unei soluții politice negociate pentru a pune capăt războiului din Siria”, a declarat Charles Michel.
„Suferința civililor sirieni trebuie să înceteze”, a precizat Michel, adăugând că accesul la ajutor umanitar este o „prioritate esențială”.
