Suu Kyi, câștigătoare a Premiului Nobel pentru Pace, și alți politicieni au fost reținuți, o inversare bruscă a unui progres către democrație a acestei națiuni din Asia de Sud-Est, după cinci decenii de guvernare militară.
Generalul Min Aung Hlaing a declarat stare de urgență timp de un an. Soldații sunt pe străzile capitalei.
Preluarea puterii a avut loc luni dimineață, la începutul noii sesiuni parlamentare.
Armata susține că acțiunile sale sunt justificate din punct de vedere juridic - citând o secțiune din Constituția pe care a elaborat-o, ce îi permite să preia controlul în perioade de urgență națională, cum este cea de acum, generată de noul coronavirus.
Este o cădere de la putere previzibilă pentru Suu Kyi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, care a trăit ani de zile în arest la domiciliu.
Aceasta a încercat să ducă țara spre democrație, devenind liderul de facto după ce Liga Națională pentru Democrație a câștigat alegerile în 2015.
Însă puterea ei a fost limitată de armată, iar în privința atrocităților comise în 2017 de militari împotriva populației musulmane Rohingya, nu a reușit să le condamne, fapt pentru care a fost criticată la nivel internațional.
740.000 de Rohingya au fugit din țară în timpul acelor acte bestiale - au fost incendiate sate și oamenii arși de vii - iar acum, că armata este din nou cu „mandat” întreg, se așteaptă un nou val de refugiați.
Națiunile Unite au descris drept „violență genocidă” după decenii de persecuție și abuzuri ale drepturilor omului ceea ce s-a întâmplat în Myanmar cu populația Rohingya.
Astăzi, aproximativ 860.000 de refugiați apatrizi Rohingya trăiesc în tabăra de refugiați cea mai mare și cea mai dens populată din lume, Kutupalong, în Bangladeș. Aproximativ jumătate din refugiați sunt copii.
World Vision, în parteneriat cu Guvernul din Bangladeș și agențiile ONU, oferă asistență pentru salvarea vieților și contribuie la îmbunătățirea condițiilor de viață din lagărele de refugiați Rohingya.
În ciuda acestui ajutor, populația Rohingya rămâne în pericol, iar viitorul acesteia este incert. Fără statutul de refugiat recunoscut în Bangladeș sau cetățenia legală în Myanmar, ei nu sunt cetățenii niciunei țări.
După puciul din Myanmar, condamnat la nivel internațional, autoritățile din Bangladeș și-au pierdut speranța că pot găsi soluții la criza refugiaților Rohingya.
Din contră, se așteaptă să sosească un nou val, atrăgând atenția ONU că impactul ar fi covârșitor pentru țară și că nu mai poate primi refugiați.
