Cotidianul american constată că „în vremuri normale”, planurile acestei bănci, la care contribuie cu bani și România, de deschidere a unei filiale la Budapesta ar fi trecut neobservate. Dar, amintesc jurnaliștii, președintele acestei instituții financiare obscure duc spre agențiile rusești de informații.
„Parlamentul maghiar a acordat în mod efectiv imunitatea diplomatică băncii, ferind-o de orice control al poliției sau autorităților de reglementare financiară - lăsând oficialii de securitate occidentali preocupați de faptul că spionii ruși ar putea să o folosească drept bază pentru desfășurarea operațiunilor de informații pe teritoriul european”, notează New York Times.
Toate acestea se petrec într-o perioadă în care mai multe state de pe continent au expulzat agenți ai Rusiei și au contracarat operațiuni financiare ale Kremlinului, dând un semnal de unitate în fața Moscovei, în condițiile în care regimul Putin este acuzat de amestec în alegerile din SUA, otrăvirea, pe teritoriul Marii Britanii, a unui fost spion rus, dar și de lansarea de atacuri informatice asupra unor think-tank-uri din Europa, arată New York Times.
„Mai multe națiuni europene au expulzat agenții ruși și au blocat finanțele Kremlinului, într-un efort de a se prezenta ca un front unit, pe fondul acuzațiilor împotriva Moscovei de amestec în alegerile americane, otrăvirea unui fost spion în Marea Britanie și vizând ONG-urile europene cu atacuri de hacking.
Și dacă europenii sunt acum preocupați de banca rusă, la fel sunt și americanii, mai ales de când administrația Trump a cultivat ca aliat premierul Ungariei, Viktor Orban. Cu câteva zile în care Parlamentul a acordat imunitate băncii ruse, secretarul de stat Mike Pompeo s-a întâlnit cu dl Orban la Budapesta și l-a avertizat să nu permită Rusiei să obțină o ruptură între prietenii.
Maghiarii știu prea bine din istoria lor că o autoritate Rusia nu va fi niciodată un prieten al libertății și suveranității națiunilor mai mici", a scris New York Times.
Resuscitată de Putin, cu bani și din România
Banca Internațională de Investiții a servit, în timpul Războiului Rece, ca un centru financiar pentru comerțul din interiorul blocului comunist. Lăsată de izbeliște după prăbușirea URSS, banca a fost resuscitată de Vladimir Putin, a fost adusă o nouă echipă de management, iar țări care Bulgaria, Cuba, Ungaria și Vietnasm, alături de Rusia, se numără printre membrii săi, fiecare țară posedând un vot.
Rusia, însă, este principalul contributor, controlând 40% din active, arată New York Times.
Președintele băncii, Nicolai Kosov, provine dintr-o proeminentă familie de agenți KGB, mai scrie ziarul american, citând oficiali occidentali, dar și un fost oficial rus.
Tatăl lui Kosov a fost șeful rezidenței spionajului rusesc din Budapesta, în anii `70, iar mama a fost caracterizată de agenția TASS drept `unul dintre cei mai buni spioni ai secolului XX”.
Însă, nici Kosov-fiul nu ar fi străin de legături directe cu spionajul rus, consideră oficiali din cadrul serviciilor de informații occidentale, care au discutat cu New York Times sub anonimat.
Într-un comunicat de presă, banca a negat orice legătură a președintelui său cu KGB, iar în biografia oficială a lui Nicolai Kosov se arată că în perioada sovietică a activat în mai multe posturi diplomatice.
Este greu de spus de ce banca aceasta vine în Ungaria în această perioadă, iar motivele nu par a avea legătură cu factorul economic, ci cu cel politic, le-a declarat jurnaliștilor de la New York Times un profesor de economie de la Universitatea Central Europeană de la Budapesta.
Banca Moscovei primește bani de la PSD
Discret, regimul Dragnea își consolidează poziția în cadrul Băncii Internaționale de Investiții, o entitate controlată de Moscova care, recent, și-a transferat sediul la Budapesta, unde regimul Viktor Orban este tot mai prietenos cu cel al lui Vladimir Putin.
La articolul 31 din legea bugetului se prevede: „Se aprobă majorarea capitalului deținut de România, în calitate de membru la Banca Internațională de Investiții, cu suma de 3.650.000 euro, conform deciziei Consiliului de administrație al Băncii Internaționale de Investiții de creștere a capitalului subscris vărsat la Banca Internațională de Investiții cu 100.000.000 euro în limita capitalului subscris și nevărsat al statelor membre”.
Citește și Bugetul 2019, o fantezie de Darius Vâlcov
Banca Internațională de Investiții este înființată de Uniunea Sovietică în anii ’70, şi reînfiinţată în 2012. În prezent, statele membre BII sunt, în afară de Federaţia Rusă, foste state comuniste care menţin relaţii bune cu regimul Putin: Bulgaria, Ungaria, Republica Socialistă Vietnam, Cuba, Mongolia, Republica Slovacă și Republica Cehă.
România a ratificat aderarea la IIB sub fosta guvernare tehnocrată, a lui Dacian Cioloș. Nota de fundamentare este semnată de trei miniștri: Anca Dragu de la Finanțe, Lazăr Comănescu de la Externe și Raluca Prună de la Justiție.
