Bugetul 2019, o fantezie de Darius Vâlcov

DE Mircea Marian | Actualizat: 05.02.2019 - 12:09
Foto Inquam Photos/Octav Ganea

Ca să fericească pe aproape toată lumea, guvernarea PSD a crescut din condei PIB-ul, precum și încasările la buget, iar cursul euro/ leu a fost coborât la un nivel mult sub cel la care se află deja.

SHARE

În consecință, și alocările bugetare au crescut substanțial, pe hârtie. Cu excepția primarilor din marile municipii, nici o altă entitate bugetară nu și-a exprimat nemulțumirea față de oferta cabinetului Dăncilă.  

Nouă miliarde de euro în plus

Bugetul pe 2019 este construit pe o estimare de creștere a PIB-ului de 5,5%, estimare oferită de Comisia Națională de Prognoză, condusă de Ion Ghizdeanu, dar aflată, de facto, sub controlul lui Darius Vâlcov.

Această estimare pare a fi în contradicție cu datele oferite de Institutul Național de Statistică pentru anul trecut. Dar, Statistica a arătat că, în primele trei trimestre din 2018, România a avut o creștere trimestrială de 4,2%.

Mai mult, cursul euro/ leu a fost estimat, în proiectul de buget, pentru 2019, la 4,67 lei/ euro, deși această monedă a depășit de mai multe zile pragul de 4,7 lei.

Citește și Cercetarea primește de 6 ori mai puțini bani decât s-a angajat PSD

Comisia Națională de Prognoză se menține optimistă până în 2022, când anticipează un curs de 4,58 lei/ euro. În plus, Executivul crede că va colecta 341 miliarde de lei în 2019, adică 33,4% din PIB-ul estimat. Ultimele date publice arată că, în 2018, veniturile la buget au fost de 295 de miliarde de lei, adică 31,1% din PIB.

În consecință, PSD speră ca ANAF să crească nivelul colectării cu aproximativ 13%. În 2019, Executivul susține că va cheltui 341 de miliarde de lei (față de 300,3 miliarde, în 2019), iar deficitul va fi de 2,55%, față de 2,88%, în 2018.  

Salariile, 10% din PIB

Deși Fondul Monetar Internațional a insistat că cheltuielile salariale nu trebuie să depășească 8% din PIB, pentru a fi sustenabile, în bugetul pentru 2019 acestea vor atinge pragul de 10%, adică 102 miliarde de lei.

Chiar guvernul PSD aprecia, în mai 2017, după discuțiile cu FMI, că acesta este nivelul pe care îl poate susține economia României: „Ponderea în PIB a majorărilor salariale anuale va fi menţinută la un nivel sustenabil de circa 8%”. Creșterea cheltuielilor de personal va fi de 19%, față de 2018.

Citește și Guvernul PSD, fără bani din bugetul de stat pentru copiii orfani. Explicațiile Ministerului Muncii

Anul trecut, aceste cheltuieli s-au majorat cu 23,7% față de 2017. Totuși, creșterile cheltuielilor salariale sunt inegale între ministere. De exemplu, la Ministerul de Interne, cheltuielile salariale în bani se majorează cu 27%, iar în cel al Apărării cu 30%.  În Ministerul Sănătății, această creștere este de doar 13,81%, iar la Educație cu 30%.

În Ministerul Public, acest capitol bugetar este majorat cu doar 0,13%, față de 2018. De altfel, DNA și DIICOT sunt printre puținele instituții la care bugetul alocat a scăzut, cu 6%, respectiv 13%.

Pensiile plătite în sistemul asigurărilor de stat se vor majora cu 15%, dar abia de la 1 septembrie, cu câteva luni înainte de alegerile prezidențiale. Asistența socială reprezintă 10,7% din PIB, adică 109,8 miliarde de lei.  

SRI, criticat, dar cu buget majorat  

Subvenția pentru pensiile speciale ale militarilor – prinsă în bugetele Ministerului Apărării, al celui de Interne și al SRI – rămâne la opt miliarde de lei, aproximativ la fel ca în 2018.

Cresc însă substanțial bugetele serviciilor speciale, deși Liviu Dragnea le-a atacat constant și chiar a amenințat că le va tăia alocările. „Una dintre cele mai mari probleme de securitate naţională o reprezintă asta: că miliarde de euro nu au intrat în bugetul ţării, ca să facem autostrăzi, şcoli, spitale. Aici SRI trebuia să intervină.

Dacă tot cer în fiecare an buget mai mare şi au primit, să ne prezinte şi nouă dacă au sesizat pe cineva. Adică ei nu ştiu lucrurile astea?”, afirma Dragnea, la 27 decembrie 2018. La acest serviciu, în 2019, creditele de angajament vor crește cu 10%, iar cele bugetare cu 4,82%.

Pe lunga listă de misiuni legale ale acestui serviciu nu apare cuvântul `corupție`. În 2019, SRI, SIE, STS și SPP primesc, împreună, 3,6 miliarde de lei, față de 3,17 miliarde de lei, în 2018.

Citește și Euro a crescut peste nivelul de 4,75 lei

La STS, bugetul explodează cu un plus de 70%. Atât SPP, cât și STS, au arătat că au nevoie de mai mulți bani în 2019 având în vedere faptul că România asigură președinția rotativă a Consiliului UE.  De altfel, chiar și premierul Viorica Dăncilă a acceptat ca, de la începutul anului, să fie protejată de SPP, după ce inițial, în 2017, susținuse că nu are nevoie de această escortă.  

Banca Moscovei primește bani de la PSD  

Discret, regimul Dragnea își consolidează poziția în cadrul Băncii Internaționale de Investiții, o entitate controlată de Moscova care, recent, și-a transferat sediul la Budapesta, unde regimul Viktor Orban este tot mai prietenos cu cel al lui Vladimir Putin.

La articolul 31 din legea bugetului se prevede: „Se aprobă majorarea capitalului deținut de România, în calitate de membru la Banca Internațională de Investiții, cu suma de 3.650.000 euro, conform deciziei Consiliului de administrație al Băncii Internaționale de Investiții de creștere a capitalului subscris vărsat la Banca Internațională de Investiții cu 100.000.000 euro în limita capitalului subscris și nevărsat al statelor membre”.

Banca Internațională de Investiții este înființată de Uniunea Sovietică în anii ’70, şi reînfiinţată în 2012. În prezent, statele membre BII sunt, în afară de Federaţia Rusă, foste state comuniste care menţin relaţii bune cu regimul Putin: Bulgaria, Ungaria, Republica Socialistă Vietnam, Cuba, Mongolia, Republica Slovacă și Republica Cehă.

România a ratificat aderarea la IIB sub fosta guvernare tehnocrată, a lui Dacian Cioloș. Nota de fundamentare este semnată de trei miniștri: Anca Dragu de la Finanțe, Lazăr Comănescu de la Externe și Raluca Prună de la Justiție. Totuși, bugetul de stat alocă 460 de milioane de euro și pentru constituirea capitalului social al Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, structură a cărei înființare a fost convenită anul trecut la București de Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria.

De asemenea, este majorat capitalul CEC cu 940 de milioane de lei, dar după respectarea procedurilor europene privind ajutorul de stat.  

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.