Și un Donald Trump pe post de decor pentru discursul cuprinzător al lui Putin. Veștile sunt foarte proaste pentru Ucraina și pentru Europa.
Contrar uzanțelor, Putin a vorbit primul. S-a lansat într-un discurs pregătit dinainte, un exercițiu de zgândărire a ego-ului umflat al partenerului său, pe care a dovedit că-l cunoaște foarte bine.
Putin a început spunând că Rusia și SUA sunt doi vecini apropiați – insulele aflate la cea mai mică distanță sunt despărțite de doar patru kilometri.
Trump s-a bucurat și a aplaudat când Putin l-a abordat cu „bună, vecine“, după care și-au strâns mâna pe pistă.
Apoi, Putin a abordat unul dintre domeniile sale preferate: istoria.
El a vorbit despre faptul că peninsula nord-americană a făcut parte din teritoriul Rusiei înainte de a fi vândută Statelor Unite la mijlocul secolului al XIX-lea.
El a remarcat prezența bisericilor ortodoxe ruse pe care le-a descris drept „o moștenire care ne va ajuta să reconstruim și să cultivăm relații reciproc avantajoase și egale“.
Când Putin rescrie (iar) istoria
În mod surprinzător, Putin a abordat un aspect al celui de-Al Doilea Război Mondial eludat de noua istoriografie de la Kremlin: ajutorul american, vital pentru URSS în lupta împotriva Germaniei naziste. Conform variantei Kremlinului, URSS s-a luptat singură împotriva invadatorilor, dar iată-l pe Putin vorbind despre un subiect tabu în Rusia, unde poți merge la închisoare dacă pui în discuție varianta oficială a istoriei, scrisă de Kremlin.
Menționând că relațiile bilaterale „au ajuns la cel mai scăzut nivel de la Războiul Rece“ și că a venit timpul pentru a se trece de la confruntare la dialog, Putin a sugerat că următoarea întâlnire ar putea avea loc chiar la Moscova, ceea ce i-a făcut multă plăcere lui Trump.
În privința Ucrainei, Putin a afirmat că pentru a se ajunge la o „soluție durabilă și pe termen lung, trebuie să eliminăm cauzele profunde ale conflictului“, o formulare pe care Kremlinul a folosit-o în repetate rânduri pentru a condiționa pacea.
Putin a mai spus că speră ca ucrainenii și europenii să „nu pună bețe în roate“ procesului de pace.
„Trump se preocupă în mod evident de prosperitatea națiunii sale. Dar înțelege că Rusia are propriile interese“, a mai spus Putin.
Nu există acord
De partea sa, într-un discurs de două ori mai scurt decât al oaspetelui său și nepregătit dinainte, Donald Trump a spus că a fost o întâlnire productivă și că s-au făcut „unele progrese“.
El a spus că un acord depinde „în ultimă instanță“ de Ucraina și aliații săi și că vor trebui să cadă de acord.
„Nu există niciun acord până nu se ajunge la un acord“, a admis Trump. El a afirmat că s-au făcut „progrese mari“, dar „nu am ajuns acolo“.
Trump a asigurat că „a avut întot-deauna o relație fantastică cu președintele Putin“, pe care l-a numit, tandru, „Vladimir“.
„Acum depinde cu adevărat de președintele Zelenski să ducă lucrurile la bun sfârșit“, a adăugat el într-un interviu acordat rețelei TV Fox News imediat după summit. Trump a spus, de asemenea, că țările europene au un rol de jucat.
Vești poaste pentru Ucraina și Europa
Întâlnirea a reprezentat o veste proastă pentru Ucraina, care spera la un acord de încetare a focului. Nu a fost niciun acord. Războiul continuă. Forțele Moscovei vor continua să bombardeze și să ucidă civili.
Putin a reușit să lase impresia că poate trata cu omologul său american peste capul președintelui ucrainean.
Liderul rus și-a permis să spună, în fața lui Trump, fără a fi contrazis în vreun fel, că „Ucraina este o națiune frățească“ și că îi pare rău pentru pierderile umane suferite. Ca și cum „conflictul ucrainean“, cum l-a numit Putin, ar fi o simplă ciocnire regretabilă între frați, care poate fi rezolvată între ei (și în beneficiul fratelui mai mare) – nu un război declarat de Moscova întregii lumi libere.
După întâlnirea cu omologul său rus, Donald Trump a avut o lungă convorbire telefonică cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Rămâne de văzut în ce măsură întâlnirea lor din 18 august va schimba un curs ce pare defavorabil Ucrainei.
Veștile sunt proaste și pentru Europa. De fapt, întâlnirea s-a terminat fără nici cea mai mică concesie făcută de Moscova. Putin a pus aceeași placă de la începutul invaziei pe scară largă: pacea înseamnă rezolvarea cauzelor profunde ale conflictului. Acestea sunt cuprinse în ultimatumul Kremlinului din decembrie 2021, în care a cerut retragerea NATO pe aliniamentele din 1997. Într-adevăr, Rusia consideră drept cauză primordială a războiului extinderea Alianței Atlantice în spațiul de dominație al fostei URSS.
Acesta a fost și mesajul ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, care a pus piciorul în Alaska purtând un pulover inscripționat cu „CCCP“.
Să nu uităm apoi avertismentul lansat de Putin: europenii și ucrainenii să nu se opună noului curs de prietenie ruso-americană.
Întâlnirea din Alaska s-a terminat cu victoria totală a lui Vladimir Putin - de la ieșirea din izolare la continuarea războiului și lipsa oricărei concesii din partea Moscovei.
