O nouă rundă Rusia-Ucraina la Istanbul, la 2 iunie. Ce vrea Putin pentru că a fost umilit la București.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, susține că partea rusă a elaborat „prompt” un memorandum „care prezintă poziția Rusiei cu privire la toate aspectele abordării fiabile a cauzelor profunde” ce au dus la „operațiunea specială” din Ucraina.
Lavrov a subliniat că delegația rusă, condusă de Vladimir Medinski, este pregătită să prezinte acest document părții ucrainene în timpul celei de-a doua runde de negocieri de la Istanbul, la 2 iunie.
O nouă rundă Rusia-Ucraina la Istanbul, la 2 iunie. Ce vrea Putin pentru că a fost umilit la București
Medinski a declarat că a exprimat acest lucru în conversația telefonică de miercuri cu ministrul Apărării din Ucraina, Rustem Umerov, iar Ucraina a luat o pauză pentru a se consulta.
Condițiile lui Putin pentru încheierea războiului din Ucraina:
Cere ca Occidentul să promită în scris că nu va admite Ucraina în NATO, și nici Georgia, Moldova și alte foste republici ale URSS.
Rusia dorește un angajament scris privind NATO, deoarece Putin consideră că Moscova a fost indusă în eroare de Statele Unite după căderea Zidului Berlinului în 1989, când secretarul de stat american James Baker l-a asigurat pe liderul sovietic Mihail Gorbaciov în 1990 că NATO nu se va extinde spre est, au declarat două surse pentru Reuters, citată de MSN.
A existat o astfel de promisiune verbală, a declarat în memoriile sale fostul director al Agenției Centrale de Informații, William J. Burns, dar aceasta nu a fost niciodată oficializată - și a fost făcută într-un moment în care prăbușirea Uniunii Sovietice nu avusese loc.
Putin prezintă războiul ca pe un moment de cotitură în relațiile Moscovei cu Occidentul, despre care spune că a umilit Rusia după căderea Uniunii Sovietice în 1991, prin extinderea NATO și prin încălcarea a ceea ce el consideră a fi sfera de influență a Moscovei.
Vladimir Putin, la summitul NATO de la București în 2008 - Foto: Profimedia Images
La summitul de la București din 2008, liderii NATO au convenit ca Ucraina și Georgia să devină într-o zi membre ale Alianței, în ciuda opoziției liderului rus, care s-a simțit umilit de liderii occidentali care nu au ținut cont de pretențiile Rusiei, o mare putere.
Ucraina și-a modificat în 2019 Constituția, angajându-se pe calea aderării depline la NATO și la Uniunea Europeană.
Putin cere statut neutru pentru Ucraina.
Această cerință, în măsura în care Occidentul înarmează Ucraina nu numai pentru războiul de apărare împotriva Rusiei invadatoare, dar și pentru viitor, este greu spre imposibil să fie acceptată.
Ridicarea unor sancțiuni impuse Federației Ruse.
Surse de la Casa Albă au dezvăluit că în convorbirile sale cu Donald Trump, Putin a insistat pe ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei fără a oferi nimic în schimb în privința încetării războiului din Ucraina.
„Protecția” ucrainenilor vorbitori de limbă rusă.
Acest punct poate fi aceeași cerere, dar mai pe scurt, pentru retragerea armatei Ucrainei din cele patru regiuni ocupate parțial de Rusia: Donețk, Lugansk, Zaporojie, Herson.
În urmă cu câteva zile, Serghei Lavrov a declarat că Rusia este pregătită să elibereze toată Ucraina, vorbitoare de limba rusă, de „junta lui Zelenski”.
Putin amenință cu extinderea războiului
O sursă a declarat că, dacă Putin își dă seama că nu poate ajunge la un acord de pace în propriile condiții, va încerca să le arate ucrainenilor și europenilor prin victorii militare că „pacea de mâine va fi și mai dureroasă”.
La rândul său, președintele american Donald Trump a declarat în repetate rânduri că dorește să pună capăt celui mai sângeros conflict european de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace și a arătat o frustrare crescândă față de Putin în ultimele zile, avertizând marți că liderul rus „se joacă cu focul” refuzând să se angajeze în discuții de încetare a focului cu Kievul.
Vladimir Medinski, consilier prezidențial al Rusiei, șeful delegației ruse la Istanbul - Foto: Profimedia Images
la 16 mai, la Istanbul, când au avut loc primele discuții directe între delegațiile rusă și ucraineană, pentru prima dată în peste trei ani, delegația rusă a fost agresivă față de reprezentanții Ucrainei.
Serghi Kisliția, prim-viceministru de Externe al Ucrainei, membru al delegației Ucrainei la discuțiile de la Istanbul cu Rusia, a declarat că reprezentanții ruși, conduși de Medinski, s-au comportat agresiv și au proferat amenințări directe la adresa părții ucrainene.
Zelenski nu crede în „oferta” Rusiei
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Federația Rusă acumulează peste 50.000 de soldați în direcția Sumî cu scopul de a forma o „zonă tampon” la o adâncime de 10 km, o formă de a-și proteja câștigurile de război.
Alte declarații ale lui Zelenski înaintea întâlnirii de la Istanbul:
„Am făcut totul corect în direcția Kursk. Suntem acolo până când Federația Rusă va dori să pună capăt războiului sau cel puțin până la un armistițiu.”
„Federația Rusă va face tot posibilul să treacă granița administrativă a regiunii Nipru.”
„Rusia se pregătește să producă 500 de drone pe zi.”
„Ritmul de mobilizare nu s-a schimbat. Nu văd că diferă de ceea ce a fost în ultimele șase luni. Federația Rusă mobilizează 50.000 în fiecare lună, Ucraina - 27.000.”
„Despre „memorandumul” Federației Ruse: vom citi propunerile lor și cu siguranță vom răspunde.”
„Suntem pregătiți pentru formatul Trump-Putin-Zelenski și suntem pregătiți pentru Trump-Putin, Trump-Zelenski și apoi cei trei.
„Putem surprinde Federația Rusă dacă avem fondurile necesare. Tuturor acestor rachete ale lor le vom găsi un răspuns.”
