„NATO urmăreşte cu îngrijorare criza politică din R.Moldova. Îndemnăm toate forţele politice din ţară să dea dovadă de calm, reţinere şi să-şi rezolve diferenţele prin dialog, în deplina respectare a statului de drept”, precizează NATO.
Totodată, Alianța Nord-Atlantică își declară și susținerea constantă față de Chișinău în reformarea instituțiilor: „Reafirmăm susţinerea constantă a NATO faţă de Republica Moldova în reformarea instituţiilor sale în domeniul Apărării şi securităţii. NATO şi Republica Moldova sunt parteneri apropiaţi de peste 25 de ani. Rămânem ataşaţi de independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova”.
Citește și: America recunoaște legitimitatea Parlamentului din R. Moldova
Și Consiliul Europei a reacționat la criza de la Chișinău, întrebându-se care sunt motivațiile din spatele Curții Constituționale pentru suspendarea președintelui Dodon, cerând, totodată, o opinie „urgentă” din partea Comisiei de la Veneția.
„Decizii recente ale Curţii Constituţionale sunt dificil de înţeles şi par arbitrare în lumina textului Constituţiei şi standardelor internaţionale ale statului de drept”, apreciază, citat într-un comunicat, secretarul general al CoE Thorbjorn Jagland, potrivit news.ro.
Jagland apreciază că este necesară o voce obiectivă şi solicită o ”opinie urgentă” din partea Comisiei de la Veneţia, alcătuită din 61 de state, organul consultativ al Consiliului în probleme constituţionale.
Citește și: Uniunea Europeană a recunoscut oficial noul guvern de la Chișinău
Vicepreşedinta UE Federica Mogherini şi comisarul Johannes Hahn au salutat formarea unei coaliţii de guvernare în Republica Moldova şi s-au declarat pregătiţi să ”coopereze cu Guvernul legitim democratic, pe baza angajamentului reciproc la reforme şi a principiilor funamentale din Acordul nostru de Asociere”.
Curtea Constituțională din Republica Moldova, controlată de oligarhul Vladimir Plahotniuc, l-a suspendat duminică pe președintele Igor Dodon și a dizolvat Parlamentul. Președinte interimar a fost numit premierul Pavel Filip, care a anunțat alegeri anticipate în septembrie.
Pe de altă parte, Maia Sandu, prim-ministrul ales de Parlament, a făcut apel la instituții să treacă de partea poporului. Deputații moldoveni au adoptat duminică o hotărâre prin care declară ca fostul Guvern Filip este ilegal, iar statul a fost uzurpat.
Sâmbătă, blocul pro-european ACUM, condus de Maia Sandu și Andrei Năstase, și socialiștii lui Dodon au convocat o ședință parlamentară, în care au semnat un acord de „dezoligarhizare” a țării. Ședința parlamentară a fost convocată după ce Curtea Constituțională a decis că termenul de învestire a unui nou executiv a expirat vineri noapte și că Parlamentul trebuie dizolvat imediat.
