Atât preşedintele american Joe Biden, cât şi omologul său rus Vladimir Putin au declarat că sunt deschişi faţă de diplomaţie privind Ucraina, dar nicio întâlnire între cei doi lideri nu a fost organizată şi niciuna dintre părţi nu este de acord cu privire la condiţiile pentru angajarea unor discuţii.
Conflictul din Ucraina, aflat la ora actuală în a zecea lună, se va încheia aproape sigur prin diplomaţie şi negocieri, a declarat luni într-un interviu secretarul de stat american Antony Blinken, subliniind că e nevoie de o "pace justă şi durabilă".
Într-o reacţie la comentariile lui Blinken, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus marţi că este de acord cu privire la necesitatea păcii.
"Că rezultatul ar trebui să fie o pace justă şi durabilă, putem fi de acord cu aceasta", a spus el. "Dar în ceea ce priveşte perspectivele unui anumit tip de negocieri, nu le vedem momentan, am spus asta în repetate rânduri", a adăugat Peskov.
Întrebat ce ar trebui să se întâmple pentru ca o astfel de perspectivă să se materializeze, Dmitri Peskov a răspuns: "Trebuie să fie atinse obiectivele operaţiunii militare speciale. Rusia trebuie şi îşi va atinge obiectivele pe care şi le-a stabilit" în Ucraina.
Obiectivele Rusiei în Ucraina nu au fost pe deplin definite şi par să se fi schimbat pe măsură ce forţele sale au suferit eşecuri pe câmpul de luptă, deşi Moscova susţine că nu va renunţa niciodată la teritoriile ocupate în sudul şi estul Ucrainei.
Kievul a exclus cedarea vreunui teritoriu către Rusia în schimbul păcii, cerând Moscovei să îi returneze teritoriile pe care i le-a confiscat şi le ocupă, inclusiv Crimeea şi teritorii deţinute de Rusia din 2014 prin interpuşi.
Rusia a declanşat o invazie în Ucraina la 24 februarie în ceea ce ea numeşte 'operaţiune militară special', denunţată de Kiev şi Occident drept act de agresiune de tip imperialist, primul de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.
