„Belaruşii au nevoie de energie nouă pentru a merge mai departe”, a declarat ea la sosirea sa la Paris, referindu-se la realegerea controversată a preşedintelui Aleksandr Lukaşenko în august 2020 şi la represiunea care s-a abătut de atunci asupra oponenţilor, jurnaliştilor şi militanţilor pentru drepturile omului în Belarus.
'Îndemn Franţa şi pe preşedintele Macron să acţioneze într-un mod decisiv în căutarea unei soluţii la criza belarusă', a adăugat într-o conferinţă de presă la Casa Jurnaliştilor opozanta care trăieşte în prezent în exil în Lituania, subliniind 'greutatea' Parisului pe scena internaţională.
Citește și: Premierul Cîțu: Nu am luat „niciodată” în calcul demisia. „Nu sunt un iresponsabil”
Tihanovskaia, care până sâmbătă va avea o serie de întâlniri cu ocazia vizitei sale la Paris, a precizat că nu are programată o întrevedere cu preşedintele francez. 'Dar ne-am întâlni cu bucurie în orice zi şi în orice moment', a spus ea.
Svetlana Tihanovskaia urma să aibă o serie de întâlniri miercuri după-amiază, între care cu ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian, cu preşedintele Senatului, Gerard Larcher şi cu alţi responsabili ai legislativului francez, iar cu primarul Parisului, Anne Hidalgo, sâmbătă.
Preşedintele Emmanuel Macron a fost primul lider occidental care s-a întâlnit cu Tihanovskaia în septembrie 2020 la Vilnius, la o lună după realegerea preşedintelui Lukaşenko pentru al şaselea mandat, realegere contestată de zeci de mii de manifestanţi în fiecare duminică în decurs de mai multe săptămâni.
Macron i-a promis atunci să pună umărul la medierea OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa) a crizei politice belaruse, promisiune rămasă la nivel declarativ.
De atunci, Svetlana Tihanovskaia a fost primită de cancelarul german Angela Merkel, de preşedintele american Joe Biden la 27 iulie la Washington şi de premierul britanic Boris Johnson în luna august.
'Franţa are diplomaţi formidabili. Ei ar putea să-şi asume responsabilitatea organizării unei platforme de mediere a negocierilor cu regimul', a sugerat opozanta.
Tihanovskaia şi-a intensificat presiunile împotriva lui Aleksandr Lukaşenko pentru ca acesta să înceteze represiunea şi să înceapă un dialog cu opoziţia în vederea unor noi alegeri.
SUA, Uniunea Europeană şi Marea Britanie au adoptat deja o serie de sancţiuni împotriva regimului de la Minsk, care beneficiază la rândul său de un sprijin de neclintit din partea Kremlinului.
Mişcarea de contestare din vara-toamna anului trecut a fost treptat înăbuşită, cu mii de arestări, exiluri forţate şi încarcerarea opozanţilor, responsabililor media independente şi organizaţiilor neguvernamentale.
Regimul belarus este acuzat de interceptarea unui zbor comercial în luna mai, sub pretextul unei alerte cu bombă pentru a-l aresta pe jurnalistul disident Roman Protasevici care se afla la bord. La 6 septembrie, Maria Kolesnikova, cea mai carismatică figură a mişcării de contestare din 2020, a fost condamnată la 11 ani de închisoare.
UE îl suspectează pe Lukaşenko de încurajarea migranţilor să traverseze frontiera belarusă cu ţări ale blocului comunitar (Lituania, Letonia şi Polonia) ca represalii la sancţiunile europene împotriva regimului său.
