Când Israelul a lansat seria de atacuri împotriva Iranului săptămâna trecută, a emis și o serie de avertismente sumbre, cu privire la programul nuclear al țării.
Tel Avivul a sugerat că Iranul se apropia rapid de un punct fără întoarcere, în încercarea sa de a obține arme nucleare, și că atacurile erau necesare, pentru a preveni acest rezultat.
Israelul a împărtășit informațiile cu SUA și cu alți parteneri occidentali, conform unui raport exclusiv al ziarului britanic The Economist, care nu a văzut materialul direct, dar a obținut informații de la o sursă autorizată.
Israelul a partajat cu aliaţii săi detaliile noi ale creării unui dispozitiv nuclear exploziv
Raportul oferă o imagine de ansamblu asupra dosarelor Israelului și a afirmațiilor pe care le face, cu privire la uraniul îmbogățit și accelerarea programului Iranului.
În special, președintele american Donald Trump a respins recent afirmația directoarei serviciilor secrete naționale, Tulsi Gabbard, conform căreia Iranul nu a construit o armă nucleară, contrazicându-l public pe șeful său de spionaj pentrprima dată în timpul celui de-al doilea mandat.
Într-un interviu acordat reporterilor, la bordul aeronavei Air Force One, în timp ce se întorcea devreme la Washington, de la Summitul G7, din Canada, Trump a fost întrebat cât de aproape crede că este Iranul de a avea o armă nucleară, conform indiatimes.com.
Citeşte şi: „Avionul Apocalipsei” de 300.000.000$, adus la Washington. Trump, pregătit să îl îndrepte spre Iran
„Foarte aproape”, a răspuns el. Iranul neagă că ar fi dezvoltat arme nucleare şi afirmă că programul său de îmbogățire a uraniului a fost realizat doar în scopuri pașnice.
Dosarele Israelului partajate cu aliații săi conțineau detalii noi despre planurile Iranului de „creare a unui dispozitiv nuclear exploziv”, potrivit The Economist.
Informațiile prezentate de Israel includ o relatare detaliată a unei eforturi recente, mai urgente, din partea oamenilor de știință iranieni către „înarmare” sau crearea unui dispozitiv nuclear exploziv, se arată în raport. Dosarul oferă două dovezi cheie pentru această afirmație.
Citeşte şi: Ce riscuri sunt pentru sănătate dacă SUA lovesc uzinele nucleare în Iran. Cât călătoresc radiațiile?
„Prima este că o echipă științifică iraniană a reținut o cantitate de material nuclear, cu un statut de îmbogățire neclar, care este necunoscută monitorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), un organism de supraveghere al ONU (pe 9 iunie, AIEA a evaluat că Iranul deține stocuri oficiale de peste 400 kg de uraniu puternic îmbogățit).”
„A doua dovadă este că oamenii de știință și-au accelerat activitatea și erau pe cale să se întâlnească cu comandanții corpului de rachete al Iranului, aparent pentru a se pregăti pentru viitoarea „împerechere” a unui focos nuclear cu o rachetă.”
Evaluările serviciilor de informații ale Israelului repetă, de asemenea, unele dintre informațiile care sunt deja cunoscute prin intermediul mai multor rapoarte ale AIEA care documentează activitatea Iranului legată de armele nucleare.
Citeşte şi: Război în Orientul Mijlociu. Aproximativ 200 de români solicită evacuarea din Israel și Iran
Dosarele serviciilor secrete israeliene sugerează că, în urmă cu aproximativ șase ani, oamenii de știință au format un „Grup Special de Progres” secret, sub auspiciile fostului director al AMAD, Mohsen Fakhrizadeh.
AMAD era programul oficial de cercetare a armelor nucleare al Iranului, pe care acesta l-a închis în 2003, probabil pentru că se temea de un atac american, arată un raport din The Economist.
„Scopul Grupului Special de Progres secret era de a pregăti calea pentru un proces de înarmare mult mai rapid, în cazul în care Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, lua o decizie de a produce rapid o bombă.”
Contextul
Fakhrizadeh a fost asasinat de Israel, în luna noiembrie a anului 2020.
Pe 13 iunie, în primele ore ale războiului, guvernul israelian a publicat diapozitive care descriau contextul. Însă economistul a aflat că a împărtășit și alte evaluări cu aliații, care sugerează că Grupul Special de Progres și-a intensificat cercetările la sfârșitul anului trecut.
„Iranul avea un nou stimulent pentru a trece la o bombă. Se clătina din cauza impactului limitat al atacurilor sale cu rachete asupra Israelului și a epuizării apărării sale aeriene de către atacurile israeliene din octombrie 2024. Și se confrunta cu prăbușirea intermediarilor săi, Hamas și Hezbollah, îîn Gaza și Liban.”
O altă constatare cheie a raportului a fost o întâlnire între forțele aeriene ale Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice, care sunt responsabile de rachetele balistice, și oamenii de știință ai țării.
Aproape de realizarea combinaţiei focos de rachetă - dispozitiv nuclear
The Economist spune: „Întâlnirea propusă a fost un rubicon, șefii rachetelor fiind informați despre secret pentru prima dată, sugerând la rândul său că planificarea procesului de «împerechere» a unui dispozitiv nuclear cu un focos de rachetă era pe cale să înceapă.”
Armata israeliană a declarat astăzi că a vizat peste noapte reactorul nuclear Arak din Iran și a atacat ceea ce a numit a fi un sit de dezvoltare a armelor nucleare în zona Natanz.
Printre siturile sale nucleare, Iranul avea un reactor de cercetare cu apă grea parțial construit, inițial numit Arak și acum Khondab. Presa iraniană a relatat joi dimineață că apărarea aeriană a fost activată în zona instalației nucleare Khondab, două proiectile lovind o zonă apropiată acesteia.
Nici o pagubă
Oficialii au declarat pentru televiziunea de stat iraniană că au fost efectuate evacuări înainte de atacuri și că nu au fost detectate riscuri de radiații sau victime. Nu s-a menționat nici o pagubă.
Natanz, pe care Israelul îl atacase anterior în timpul războiului aerian de șase zile cu Iranul, era locul unui complex aflat în centrul programului nuclear al Iranului, care includea două instalații de îmbogățire a uraniului.
Armata israeliană a adăugat că a vizat structura etanșării miezului reactorului din Arak, pe care a identificat-o ca fiind o componentă cheie în producția de plutoniu.
Soldați ai comandamentului frontului intern israelian lângă o clădire lovită de o rachetă balistică iraniană în Ramat Gan - Foto: Profimedia Images
Khondab găzduiește un reactor de cercetare cu apă grea parțial construit.
Construcția a fost oprită în baza unui acord nuclear din 2015 între Iran și puterile mondiale, iar miezul reactorului a fost îndepărtat și umplut cu beton pentru a-l face inutilizabil.
Cu toate acestea, Iranul a informat organismul de supraveghere nucleară al ONU că intenționează să înceapă operarea reactorului în 2026.
Reactoarele cu apă grea prezintă un risc de proliferare nucleară, deoarece pot produce cu ușurință plutoniu care, la fel ca uraniul îmbogățit, poate fi folosit pentru a fabrica miezul unei bombe.
