Un alt amplasament, Fordo, este îngropat adânc într-un munte. Pentru a ajunge la această instalație subterană ar fi necesare bombe „distrugătoare de bunkere” mai puternice, pe care doar SUA le are, arată BBC.
AIEA a descris atacurile asupra instalațiilor nucleare iraniene ca fiind „profund îngrijorătoare”.
Luni, directorul general Rafael Grossi a declarat că escaladarea militară „crește șansa unei eliberări radiologice cu consecințe grave pentru oameni și mediu”.
Ce riscuri sunt pentru sănătate dacă SUA lovesc uzinele nucleare în Iran. Cât călătoresc radiațiile?
Siturile de îmbogățire a uraniului sunt folosite pentru a acumula rezerve de un anumit tip - sau izotop - de uraniu.
„Când extragi uraniu din pământ, acesta se prezintă sub două forme: 99,3% este uraniu-238 - și 0,7%, sau aproximativ un atom din 150, este uraniu-235, iar acesta este ceea ce ai nevoie pentru a funcționa în reactorul tău nuclear”, explică profesorul Paddy Regan de la Universitatea din Surrey și de la Laboratorul Național de Fizică din Marea Britanie.
Explozie de energie
Procesul de îmbogățire nucleară înseamnă practic creșterea cantității de uraniu-235.
Acest lucru se realizează prin preluarea uraniului în formă gazoasă și rotirea acestuia în mașini numite centrifuge, a spus profesorul Regan.
Și deoarece uraniul-238 este mai greu decât uraniul-235 necesar, cele două se separă pe măsură ce se rotesc. Acest lucru se repetă iar și iar pentru a crește îmbogățirea.
Centralele nucleare au nevoie de obicei de aproximativ 3-5% din acest uraniu îmbogățit pentru a genera o reacție nucleară controlată care eliberează energie.
Bomba necesară pentru distrugerea Uzinei Fordo - Foto: Profimedia Images
Dar când scopul este de a fabrica o armă nucleară, este necesară o proporție mult mai mare de uraniu-235 - aproximativ 90%.
În esență, cu cât uraniul este mai îmbogățit, cu atât explozia de energie este mai mare atunci când toți atomii se descompun.
AIEA a declarat că uraniul iranian a atins o îmbogățire de aproximativ 60% - deci pe cale să fie suficient de concentrat pentru o armă nucleară.
Produsele de fisiune
Dar lansarea unei rachete în stocuri de uraniu îmbogățit depozitate corespunzător nu ar reprezenta un „incident nuclear” de aceeași amploare ca dezastrele care au avut loc la centralele nucleare din Fukushima sau Cernobîl.
„Uraniul puternic îmbogățit este de aproximativ trei ori mai radioactiv decât uraniul neîmbogățit. Dar, de fapt, la scară largă, niciunul dintre ele nu este deosebit de radioactiv. Nu ar cauza o problemă majoră de contaminare a mediului”, explică profesorul Jim Smith, de la Universitatea din Portsmouth, care a studiat urmările dezastrului de la Cernobîl.
Citește și: România, cea mai mare creștere a cheltuielilor militare. Mai vrem 5 miliarde € de la UE pentru arme
„Suntem mai preocupați de ceea ce se numesc produse de fisiune - lucrurile în care se descompune uraniul atunci când se află într-un reactor sau într-o bombă - substanțe precum cesiul radioactiv, stronțiul radioactiv, iodul radioactiv. Acestea reprezintă mai degrabă o problemă de contaminare a mediului.”
Dar, deoarece nicio reacție nucleară nu are loc la locurile de îmbogățire - și o explozie a unei bombe nu ar declanșa una - aceste „produse de fisiune” radioactive periculoase nu ar fi prezente, a spus el.
În schimb, uraniul ar putea fi dispersat local de o explozie.
Amenințare localizată
La instalația Natanz, după bombardament, expeții AIEA a descoperit contaminare radioactivă la fața locului, dar au spus că nivelurile de radioactivitate din exterior au rămas neschimbate și la niveluri normale.
„În cazul uraniului... radiațiile nu călătoresc prea departe”, spune prof. Claire Corkhill, catedră de Mineralogie și Gestionarea Deșeurilor Radioactive la Universitatea din Bristol.
Dar pentru persoanele apropiate de fața locului, ar putea exista riscuri pentru sănătate, a spus ea.
„În ceea ce privește toxicitatea pentru corpul uman, cu siguranță nu vrei să inhalezi particule de uraniu și nici nu vrei să le ingerezi”, a spus ea.
„Asta pentru că particulele de uraniu s-ar putea bloca în celule, fie în plămâni, fie în stomac, și s-ar putea dezintegra lent, radioactiv, ceea ce va provoca daune.”
Citește și: SUA mută echipamente militare și limitează accesul la baza din Orientul Mijlociu
Pe lângă radioactivitate, expunerea la substanțe chimice ar putea fi, de asemenea, o problemă pentru oricine se află în apropiere.
„Dacă ar exista un incident și centrifugele ar elibera hexafluorură de uraniu, gazul conținut în centrifuge, atunci ar fi un incident chimic cu adevărat grav”, a declarat profesorul Simon Middleburgh, specialist în materiale nucleare, de la Universitatea Bangor.
„Dacă această hexafluorură de uraniu intră în contact cu umiditatea din aer, este într-adevăr destul de corozivă și dăunătoare, deoarece poate forma acest acid foarte, foarte puternic”, a spus el.
„Dar nu va avea un impact masiv asupra mediului dincolo de zona foarte, foarte limitată”.
AIEA a transmis că Centrul său pentru Incidente și Urgențe a lucrat non-stop și va continua să monitorizeze starea instalațiilor nucleare iraniene și nivelul de radiații de la amplasamentele sale.
