Guvernul argentinian a condamnat miercuri decizia guvernului iranian de a-l numi în funcţia de ministru de interne pe Ahmad Vahidi, una din persoanele acuzate de implicare în atentatul cu bombă din 1994 asupra centrului evreiesc AMIA din Buenos Aires, soldat cu 85 de morţi, transmite AFP.
"Argentina îşi exprimă din nou cea mai puternică condamnare pentru numirea lui Ahmad Vahidi într-un post ministerial în Iran", se arată într-un comunicat al ministerului de externe.
Guvernul preşedintelui Alberto Fernandez "declară că noua numire a lui Ahmad Vahidi pentru a ocupa un post în guvernul iranian, respectiv cel de ministru de interne, constitue un afront pentru justiţia argentiniană şi pentru victimele brutalului atac terorist împotriva Asociaţiei israeliene de ajutor reciproc din Argentina (AMIA) ".
CITEȘTE ȘI: Maia Sandu convoacă Consiliul Suprem de Securitate pentru a-i opri pe corupți să fugă din țară
Ministerul afacerilor externe reaminteşte că, din august 2009, numirea lui Ahmad Vahidi în funcţia de ministru al apărării "a fost întâmpinată cu o îngrijorare profundă şi a meritat cea mai fermă condamnare din partea guvernului argentinian".
Vahidi este unul din înalţii oficiali iranieni căutaţi de justiţia argentiniană, care îl acuză că a jucat un rol cheie în luarea deciziilor şi planificarea atentatului cu bombă asupra clădirii AMIA la 18 iulie 1994, existând un mandat internaţional de arestare pe numele său, emis de Interpol", se menţionează în declaraţie.
La 27 de ani de la atentat, nu a fost arestat niciun vinovat.
CITEȘTE ȘI: A știut Ciucă, de la Bode, de avionul ucrainean intrat ilegal în România? MiG-29 UKR bate F-16 NATO
Argentina a cerut, de asemenea, noului guvern iranian să coopereze pe deplin, astfel încât cei acuzaţi de instanţele argentiniene "să fie judecaţi de instanţele competente" din ţara sud-americană, unde legea nu prevede posibilitatea judecării în contumacie.
Atentat pus la cale de președintele Iranului
Atentatul din 1994 asupra AMIA a fost pus pe seama unor înalţi oficiali iranieni, conduşi de preşedintele de atunci al Iranului, Ali Rafsanjani, şi a mişcării şiite libaneze Hezbollah, o ipoteză susţinută de liderii evrei din Argentina şi de către Israel. Însă ancheta judiciară s-a împotmolit.
Iranul a negat orice implicare în atac şi a refuzat în mod constant să permită interogarea foştilor săi oficiali.
Un memorandum de înţelegere cu Iranul promovat în 2012 de preşedinta de atunci şi actuala vicepreşedintă, Cristina Kirchner, îşi propunea să permită anchetarea lor în afara Argentinei.
Acesta a fost aprobat de Congresul Argentinei, dar nu şi de parlamentul Iranului.
Ulterior, în Argentina a fost deschisă o anchetă asupra acestui memorandum pentru încercarea de a-i acoperi pe presupuşii autori ai atacului şi ai trădării, iar Cristina Kirchner a fost una din principalele persoane inculpate.
În iulie anul trecut, în timpul unei audieri publice, vicepreşedinta ţării a cerut declararea nulităţii cazului, pe care l-a calificat ca fiind un scandal politic fără sens şi "un instrument de persecuţie a oponenţilor politici ai guvernului Mauricio Macri (2015 - 2019)".
Înaintea atacului asupra AMIA, ambasada israeliană din Buenos Aires a fost ţinta unui atac în 1992, soldat cu 29 de morţi şi 200 de răniţi. Şi în acest caz autorii au rămas nepedepsiţi.
Argentina are cea mai mare comunitate de evrei din America Latină, aceasta numărând aproximativ 300.000 de membri, relatează Agerpres.
