Guvernul Meloni taie aproape 7.000 de posturi din școli, pe fondul scăderii natalității. Proteste în Italia

Italia se confruntă cu una din cele mai grave crize demografice din Europa, cu repercursiuni inevitabile asupra populaţiei şcolare. Numărul elevilor din clasele primare şi secundare a scăzut de la 8,4 milioane în 2017-2018 la 7,7 milioane în 2024-2025, potrivit datelor oficiale.

„Declinul efectivelor şcolare ar trebui să reprezinte o oportunitate de a reduce dimensiunea claselor şi de a îmbunătăţi calitatea educaţiei. În schimb, tăierile de posturi continuă, ceea ce agravează dificultăţile unui sistem deja împovărat de locuri de muncă precare”, a declarat sindicatul UIL.

Guvernul de dreapta condus de premierul Giorgia Meloni dispune de o marjă redusă pentru cheltuieli suplimentare din cauza constrângerilor impuse de plafoanele UE privind deficitul bugetar, precum şi de creşterea considerabilă a costurilor la energie, care pun presiune pe o economie cu creştere lentă şi au dus inflaţia la 5,6% în luna octombrie.

Guvernul, care se pregăteşte pentru alegerile de anul viitor, se confruntă, de asemenea, cu proteste de stradă generate de criza costului vieţii şi care, în unele cazuri, au degenerat în violenţe şi au fost impulsionate, parţial, de elevi şi studenţi care cer investiţii suplimentare în şcoli şi universităţi.

Declinul demografic în România

Și România se află într-o situație similară în ceea ce privește declinul demografic. Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu 39,2% populaţia tânără de 0-14 ani (4,09 milioane, faţă de 2,94 milioane persoane), potrivit ultimelor date INS de pe luna septembrie 2026.

Conform datelor provizorii comunicate de INS, la 1 iulie 2026, populaţia după domiciliu din mediul urban a fost de 11,88 milioane persoane, în scădere faţă de1 iulie 2025 (0,9%), iar cea din mediul rural a fost de 9,67 milioane persoane, în scădere uşoară faţă de 1 iulie 2025 (0,02%). Dar în spatele acestei scăderi aparent mici sunt două fenomene demografice foarte mari, care aproape se anulează reciproc: pierdem natural prin numărul mare de decese și mic de nașteri, dar câștigăm prin migrație.

Pe de altă parte, Guvernul Niculescu a anunțat că ia în calcul comasarea localităților care nu se pot susține financiar, ca măsură de reducere a cheltuielilor. România are 2.862 de comune, răspândite în cele 41 de județe. Dintre acestea, 429 au mai puțin de 1.500 de locuitori și depind de fondurile de la bugetul de stat, deoarece nu își pot acoperi singure cheltuielile.

Primăriile care acceptă voluntar comasarea ar urma să beneficieze, în schimb, de facilități, precum racordarea gratuită la rețelele de apă sau gaze. Decizia le revine localnicilor și va fi luată prin referendum. Comunele care nu acceptă comasarea voluntară ar putea fi însă obligate să o facă începând din 2028, după ce Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament pentru reforma administrației locale.

Citește și Giorgia Meloni: Italia nu intenţionează să trimită soldaţi pe teren în Ucraina

UDMR se opune măsurii și avertizează că aceasta ar putea încălca drepturile minorităților, invocând inclusiv posibilitatea ruperii acordului politic cu Luca Niculescu.

Structura administrativ-teritorială actuală a României a rămas aproape neschimbată de 60 de ani, iar Executivul vrea acum să redeseneze harta țării.