François Coste (Groupama România) este președintele Camerei de Comerț Româno- Franceze (CCIFER). El ne-a acordat un interviu despre mediul de afaceri din țara noastră și oportunitățile pentru companiile franceze
Newsweek România: Care sunt cele mai mari investiții franceze în România?
François Coste: Franța este un partener semnificativ al României, atât din punct de vedere al schimburilor comerciale, cât și al investițiilor.
Forumul economic franco-român, organizat pe 19 iunie, a pus în evidență că relațiile noastre economice sunt reciproc avantajoase: companiile franceze găsesc în România oportunități de creștere și factori de competitivitate globală.
În aceleași timp, ele contribuie cu capital, expertiză și au un rol activ în consolidarea mediului antreprenorial românesc și internaționalizarea acestuia.
Astăzi, Franța se situează pe locul 5 în topul investitorilor străini în România. În 2018, peste 2.300 de companii cu capital francez au investit peste 4,4 miliarde euro și au generat peste 100.000 de locuri de muncă directe.
Forumul economic franco-român din 19 iunie, în cadrul căruia François Coste a ținut un discurs, a insistat pe faptul că investitorii francezi găsesc în România oportunități de creștere și factori de competitivitate globală
Cei mai mari investitori se regăsesc în domenii precum energie, telecom, marea distribuție, servicii financiare și bineînțeles, industria auto.
Franța este și un mare partener comercial al României, cu schimburi comerciale de peste 8,2 miliarde de euro.
Investițiile franceze se concentrează mai ales în domeniul serviciilor, al automobilelor și al materialelor de transport, sectoare care contribuie cu 14% la PIB-ul României și la 23% din exporturi.
Exemplul cel mai semnificativ este, bineînțeles, Dacia, care produce astăzi peste 3% din PIB-ul României și generează 7% din exporturi.
Care sunt domeniile în care vedeți cele mai mari oportunități de investiții, pe viitor?
Intervențiile din cadrul Forumului economic franco-român din 19 iunie au pus în evidență tranziția de la un model economic low- cost la unul bazat pe valoare adăugată, cum ar fi în sectorul aeronautic sau cel al construcției navale.
Această tranziție, necesară pentru economia românească în contextul global, este susținută de investiții în inovație și tehnologie, care permit, pe de o parte, creșterea productivității și, pe de altă parte, diferențierea economiei românești pe anumite segmente-cheie.
Asistăm astăzi la dezvoltarea în România a unor centre de engineering de talie mondială, cum ar fi Renault sau Thales.
Marile centre industriale își cresc capacitatea de producție prin automatizare și optimizare continuă.
În domeniul serviciilor se investește în inteligență artificială pentru eliminarea sarcinilor repetitive și creșterea capacităților.
Chiar și în agricultură, un sector strategic pentru viitor, în care Franța și România sunt țări cu tradiție, creșterea se bazează pe mijloace digitale de monitorizare, predicție și gestiune, care permit optimizarea producției și diminuarea riscurilor.
Care sunt problemele cele mai mari cu care vă confruntați?
Mediul de afaceri românesc are astăzi cinci priorități în dialogul cu autoritățile pentru un mediu economic favorabil: reducerea deficitului forței de muncă, dezvoltarea infrastructurii, predictibilitatea și stabilitatea legislativă și reglementară, simplificarea interacțiunii cu administrația, ancorarea profundă a României în Uniunea Europeană.
Aceste priorități, asumate în cadrul Coaliției pentru dezvoltarea României, fac obiectul unui dialog susținut cu reprezentanți la cel mai înalt nivel, atât la nivelul Guvernului, cât și la cel al Parlamentului, al administrației prezidențiale și al tuturor partidelor parlamentare, pentru identificarea acelor soluții care să permită dezvoltarea unui mediu economic competitiv și durabil, aliniat însă cu criteriile de convergență ale societății românești.
Am văzut că vă preocupă deficitul de forță de muncă și credeți că o soluție este reducerea migrației. Cum credeți că pot fi convinși românii să nu mai plece din țară?
Românii se pot proiecta pe termen lung în România, dacă percep țara ca atractivă.
Investițiile în educație, sănătate și infrastructura de transport, simplificarea relației între cetățean și stat, sunt elemente esențiale pentru a contribui la reducerea emigrației.
Aceiași factori vor permite și atragerea de investiții noi și generarea de locuri de muncă cu valoare adăugată, atractive pentru talente.
Românii deja plecați vor fi convinși să se întoarcă dacă știu că în țară au locuri de muncă stabile, o relație transparentă cu statul și o perspectivă pozitivă pentru viitorul lor.
Stimularea antreprenoriatului, de exemplu, poate fi o măsură excelentă de a motiva românii să revină în țară.
Am discutat pe 19 iunie despre „Poveștile care schimbă jocul“ – numeroase mărturii ale antreprenorilor români și francezi care au știut să construiască pozitiv afaceri de succes, în ciuda stereotipurilor pe care le putem întâlni.
Am ascultat, de asemenea, tineri români, care au studiat sau au lucrat în Franța, și au ales să se întoarcă pentru a-și dezvolta o carieră într-o companie din România. Credem în acești oameni ca în niște modele care ne pot inspira.
În privința sistemului de educație și calificare a forței de muncă, unde credeți că ar trebui schimbat ceva?
Adaptarea sistemului de educație la nevoile pieței muncii este una dintre temele centrale pe care le abordăm în cadrul conferințelor dedicate competențelor de mâine, organizate de CCIFER, dar și una dintre preocupările majore ale mediului de afaceri, în general.
Această adaptare este dorită atât la nivel preuniversitar, prin dezvoltarea învățământului tehnic și dual, dar și la nivel universitar, printr-o colaborare mai strânsă între mediul academic și cel economic.
În învățământul dual sunt deja numeroase exemple de companii care au dezvoltat, alături de autoritățile locale, clase pentru a răspunde nevoii de personal tehnic în industrie, dar și în servicii sau agricultură.
Putem cita Michelin, Dacia, dar și alte exemple în București, Suceava, Cluj, Sibiu, Brașov etc...
În ceea ce privește programele academice, propunem evoluția către un model bazat pe dezvoltarea competențelor, care să permită studenților ca pe lângă cunoștințele specifice să dobândească și cunoștințe transversale și să dezvolte competențe comportamentale.
O anchetă făcută de CCIFER în 2018 pune în evidență că majoritatea companiilor se vor uita în viitor în special la competențe precum capacitatea de a lucra în echipă, capacitatea de a învăța, atitudinea antreprenorială, capacitatea de a lua riscuri și inițiative.
Credeți că sunt companii care ar putea părăsi România din cauza problemelor de infrastructură? Sau care preferă să investească în altă parte?
O infrastructură pusă la punct ar aduce un plus de competitivitate semnificativ pentru România, o țară aflată la intersecția a trei piețe mari: cea a Uniunii Europene, a țărilor CSI și a Orientului Mijlociu.
Deocamdată, inclusiv din lipsa unei infrastructuri adecvate, România nu și-a putut valoriza la maximum poziționarea strategică. România este în competiție cu țări mult mai atractive din punct de vedere logistic.
Odată rezolvată această problemă, volumul investițiilor străine directe în România s-ar mări considerabil.
Pe lângă infrastructura de transport, mediul de afaceri susține creșterea investițiilor in infrastructura de sănătate și de educație.
Fondurile europene pot fi un motor important al acestei dezvoltări, însă pentru o mai bună absorbție avem nevoia să creștem pe de o parte capacitatea de management de proiect și, pe de altă parte, să simplificăm și să facem mai transparent procesul de atribuire și de contestare a licitațiilor publice pentru a limita blocajele.
Camera de Comerț Româno-Franceză, ca parte a Coaliției pentru Dezvoltarea României, a protestat față de OUG 114/ 2018. Credeți că, până la urmă, ea va fi modificată, măcar parțial, în sensul dorit de mediul de afaceri? Abrogarea OUG 114/2018 ar fi o soluție mai bună?
Alături de colegii noștri din cadrul Coaliției pentru Dezvoltarea României, CCIFER susține dialogul și colaborarea între mediul de afaceri și autoritățile publice.
OUG 114/2018 a fost adoptată fără o consultare adecvată cu mediul de afaceri. Multe dintre prevederile acestei ordonanțe au început sa producă efect și abrogarea ei în totalitate ar duce la dezechilibre ale pieței în anumite sectoare.
Avem un dialog în acest moment pe diferite puncte ale acestei ordonanțe pentru a putea corecta impactul negativ al anumitor prevederi și a păstra sau completa acele prevederi cu impact pozitiv.
Ca și mediu de afaceri, încurajăm un proces legislativ bazat pe consultare cu toate părțile implicate, care să aibă loc la nivel legislativ, să fie coerent și bazat pe studii de impact.
Deblocarea factorilor de competitivitate, precum infrastructura sau forța de muncă, simplificarea administrativă și predictibilitatea și, mai ales, ancorarea în Uniunea Europeană, sunt principii fundamentale pentru o economie sănătoasă și durabilă, care să beneficieze în egală măsură cetățenilor, României și Europei.
___________
Articol realizat cu ocazia aniversării Zilei Franței - 14 iulie
