Şeful armatei, Min Aung Hlaing, a preluat puterea la 1 februarie şi i-a arestat pe lidera guvernului civil, Aung San Suu Kyi, şi pe preşedintele Win Myint.
Într-o scrisoare deschisă publicată miercuri, organizaţiile semnatare, printre care se numără Human Rights Watch, Global Witness şi Institute for Asian Democracy, cer Consiliului de Securitate al ONU şi statelor membre ale ONU să impună un embargou coordonat şi global privind armele.
"Orice vânzare sau transfer de echipamente militare către Myanmar ar putea oferi instrumente pentru noi acţiuni de reprimare a populaţiei din Myanmar, încălcându-se astfel legislaţia internaţională privind ajutorul umanitar şi drepturile omului", se arată în scrisoare.
"Timp de decenii, răspunsul Consiliului de Securitate la crimele forţelor de securitate din Myanmar a fost neadecvat, încurajând armata să continue să comită abuzuri fără teama de consecinţe grave. Criza actuală necesită o schimbare de direcţie", mai atrag atenţia organizaţiile de apărare a drepturilor omului.
Armata din Myanmar, încurajată să comită abuzuri
Activiştii care protestează împotriva loviturii de stat au făcut apel luni la o grevă generală, în contextul unor manifestaţii masive în oraşe din ţară, desfăşurate în ciuda ameninţărilor cu violenţa din partea noului regim.
Două persoane au murit sâmbătă în oraşul Mandalay, al doilea ca mărime din Myanmar, după ce poliţiştii şi militarii au atacat protestatari adunaţi să îi protejeze pe muncitorii în grevă de la un şantier naval atunci când forţele de securitate au încercat să îi aresteze.
Vineri, o tânără de 20 de ani a murit după ce a fost împuşcată în cap de poliţie la o manifestaţie din capitala Naypyitaw din urmă cu o săptămână, scrie Agerpres.
