Drumul Armeniei spre Europa trece prin alegeri contestate și acuzații de presiuni politice
În Armenia s-au încheiat alegerile parlamentare, în care victoria a fost obținută de Nikol Pașinian și partidul său „Contractul Civic”, care au acumulat 49,8% din voturi.
Locul al doilea a fost ocupat de „Armenia Puternică” a lui Samvel Karapetian, cu 23,29%, iar locul al treilea — de blocul „Armenia” al lui Robert Kocearian, cu aproximativ 10%. Ambele blocuri sunt forțe politice deschis pro-ruse.
Aceste alegeri s-au desfășurat pe fundalul unei tensiuni politice fără precedent, deoarece erau percepute ca un vot privind viitorul curs al țării: apropierea de Europa sau revenirea în orbita influenței ruse. Victoria pro-occidentalului Pașinian a consolidat virajul de politică externă al Armeniei spre UE, însă cursul european nu este egal cu apariția automată a democrației. Desfășurarea luptei preelectorale a demonstrat în mod vizibil această ruptură.
Doar în ziua alegerilor, pe 7 iunie, Comitetul de Investigații al Armeniei a anunțat deschiderea a 59 de dosare penale pe acuzații de încălcări legate de alegeri. Iar a doua zi, Ministerul Afacerilor Interne al Armeniei a prezentat date oficiale potrivit cărora, în timpul votării, au fost fixate 619 sesizări privind încălcări ale procesului electoral, inclusiv cazuri de vot dublu, încălcarea secretului votului, împiedicarea exercitării drepturilor electorale, mituirea alegătorilor și intervenția în procesul electoral. La situația din dimineața zilei de 8 iunie, 18 persoane fuseseră reținute, iar alte 322 de rapoarte privind încălcări se aflau la etapa verificării.
Misiunea independentă armeană de observare The Independent Observer Alliance, ai cărei observatori au vizitat aproape toate secțiile de votare din țară — 1.906 din 2.005 — a fixat o imagine și mai dramatică. Potrivit datelor acesteia, încălcări și probleme au fost depistate în 44% dintre secțiile de votare, adică practic în fiecare a doua secție, ceea ce se îmbină prost cu imaginea unui vot „democratic”.
Încă o misiune locală de observare, „Hayakve”, a fixat utilizarea „sufletelor moarte”. Observatorii au remarcat că în listele electorale se întâlnesc persoane deja decedate. Asemenea exemple demonstrează cât de aproape este Armenia de democrație de facto, și nu doar la nivelul declarațiilor și al angajamentelor.
Potrivit declarației preliminare a Adunării Parlamentare a OSCE (OSCE PA), făcută în urma observării alegerilor parlamentare din Armenia: „Campania a purtat un caracter extrem de confruntațional, a fost însoțită de o retorică ce seamănă dezbinare și a fost marcată de acuzații de mituire a alegătorilor și de alte încălcări ale legislației electorale, ceea ce a dus la numeroase dosare penale împotriva candidaților și activiștilor opoziției”.
Iar coordonatoarea specială și conducătoarea misiunii pe termen scurt a observatorilor OSCE, Farah Karimi, a declarat: „Concentrarea arestărilor și a urmăririlor penale în raport cu reprezentanții opoziției a contribuit la formarea percepției unei justiții electorale selective, în timp ce spațiul informațional polarizat, retorica instigatoare, dezinformarea, precum și presiunea și ingerința externă constantă au subminat reziliența democratică a Armeniei și integritatea dezbaterilor publice”.
Cât de obiective sunt declarațiile privind presiunile asupra opoziției trebuie să decidă organele competente. Dar dacă ne adresăm statisticii seci, vom vedea că, potrivit datelor chiar ale Procuraturii Generale a Armeniei, între 7 februarie și 7 iunie au fost deschise 210 dosare penale legate de alegeri, iar urmărirea penală a început în privința a 349 de persoane. Separat, Comitetul Anticorupție a comunicat despre 194 de persoane reținute în ultimele săptămâni ale campaniei, dintre care 84 se află în închisoare sau în arest la domiciliu pe acuzații de mituire a alegătorilor, acuzații pe care opoziția le neagă. Este remarcabil faptul că, printre sutele de persoane reținute, nu s-a aflat niciun reprezentant al forțelor pro-guvernamentale.
Tentative ilegale pentru mobilizarea diasporei
Un ecou larg în mass-media internațională l-au avut și informațiile despre tentativele opoziției de a mobiliza diaspora armeană, folosind pentru aceasta metode ilegale. La sfârșitul lunii mai, Reuters scria că înalți funcționari ai Federației Ruse discută posibilitatea trimiterii armenilor ruși în Armenia pentru a vota pentru oponenții lui Pașinian. Iar pe 7 iunie, principalul împuternicit al Armeniei pentru afacerile diasporei, Zare Sinanian, a menționat că armenii din Franța primeau apeluri din Rusia cu îndemnuri de a veni în Armenia și de a susține un anumit candidat. Mobilizarea politică, în acest caz, s-a construit nu doar pe agitație electorală, ci pe mituire și presiune. Aceasta este încă o dovadă a faptului cât de departe sunt metodele forțelor politice armene, la aceste alegeri, de standardele democratice.
Pe fundalul faptelor enumerate, poziția UE față de Armenia arată extrem de absurd. În special, pe 8 iunie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, felicitându-l pe Pașinian cu victoria, a adăugat: „Noi apreciem înalt parteneriatul nostru cu Armenia democratică, care se apropie tot mai mult de Europa”. La un asemenea număr de încălcări, a numi aceste alegeri „democratice” sună ca o batjocură.
Democrația nu se reduce la alegerea între Europa și Rusia. Ea mai înseamnă concurență onestă, prioritatea principiilor și normelor asupra evaluărilor personale, refuzul persecutării celor incomozi și libertatea față de orice presiune în lupta pentru voturi. Dar, în locul unei evaluări imparțiale a alegerilor, Comisia Europeană a anunțat că va aloca Armeniei peste 50 de milioane de euro ajutor și va oferi acces fără taxe vamale pe piața UE pentru o serie de mărfuri armenești. Pentru UE, astăzi, virajul geopolitic al Erevanului este mult mai important decât calitatea democrației armene. O asemenea abordare devalorizează însăși ideea standardelor europene. Dacă Bruxelles-ul este gata să numească democratică orice țară care se distanțează de Rusia, atunci democrația, pentru UE, se transformă nu într-un sistem de valori, ci într-o recompensă pentru loialitate geopolitică.
