Der Spiegel: Ucraina transformă Cernobîl-ul într-o fortăreață. Rusia ar putea lansa o nouă invazie din Belarus
Ucraina consolidează apărarea în zona Cernobîl, în apropierea graniței cu Belarus, pe fondul riscului unei noi incursiuni rusești. Au fost săpate tranșee și construite fortificații, iar drumurile sunt protejate cu plase împotriva dronelor, relatează Der Spiegel.
Armata ucraineană transformă zona Cernobîl într-un teritoriu puternic fortificat, pregătindu-se pentru scenariul în care trupele ruse ar putea încerca din nou să pătrundă în Ucraina dinspre Belarus, pe aceeași direcție folosită la începutul invaziei pe scară largă din 2022.
Der Spiegel: Ucraina transformă Cernobîlul într-o fortăreață. Rusia ar putea lansa o nouă invazie din Belarus
Potrivit unui reportaj publicat de Der Spiegel, militarii ucraineni construiesc poziții defensive, sapă tranșee și instalează sisteme improvizate de protecție împotriva dronelor în apropierea fostei centrale nucleare.
Zona are o importanță strategică aparte. Cernobîl se află aproape de frontiera cu Belarus, iar în februarie 2022 trupele ruse au intrat în Ucraina inclusiv pe această rută și au ocupat centrala nucleară încă din primele ore ale invaziei.
Forțele ruse s-au retras ulterior, iar Ucraina controlează în prezent centrala și zona de excludere. Experiența primelor săptămâni ale războiului a determinat însă Kievul să se pregătească pentru eventualitatea în care această direcție ar putea fi folosită din nou.
Citește și: VIDEO 40 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl. Pompierii știau că nu se vor mai întoarce
Tranșee, tuneluri defensive și plase împotriva dronelor la Cernobîl
Măsurile de apărare sunt vizibile pe întreg teritoriul descris de publicația germană. Puncte de control au fost instalate la intervale de numai câțiva kilometri, iar utilajele de construcții lucrează la noi poziții fortificate.
În solul nisipos sunt săpate tranșee și gropi defensive, iar pământul rezultat este utilizat pentru construirea unor terasamente în apropierea intersecțiilor și a căilor de acces.
Der Spiegel relatează că sub unele dintre aceste ridicături de pământ sunt amenajate inclusiv tuneluri defensive. Pentru consolidarea pereților și tavanelor este folosit lemn provenit din pădurile de pini din apropiere.
Citește și: Un atac rusesc ar putea să distrugă sarcofagul de la Cernobîl în orice moment
O atenție deosebită este acordată amenințării reprezentate de dronele FPV, care au devenit una dintre armele omniprezente ale războiului din Ucraina.
De-a lungul unor drumuri sunt instalați stâlpi metalici înalți, între care sunt întinse plase. Scopul este ca dronele care încearcă să atace vehiculele sau militarii aflați pe șosele să se lovească sau să se încurce în acestea înainte de a ajunge la țintă.
Soluția nu este nouă. Sisteme similare de protecție au fost utilizate deja în Donbas, unde amenințarea dronelor FPV a transformat inclusiv deplasarea pe anumite drumuri din apropierea frontului într-o operațiune extrem de riscantă.
Apropierea Belarusului amplifică preocupările armatei ucrainene. Frontiera se află la aproximativ 15 kilometri de zona de excludere, ceea ce înseamnă că, în eventualitatea unei schimbări a situației militare, anumite sectoare din regiunea Cernobîl ar putea ajunge inclusiv în raza de acțiune a dronelor FPV lansate din apropierea graniței.
Pregătirile nu înseamnă că un nou atac este iminent, ci arată că armata ucraineană încearcă să evite repetarea scenariului din 2022, când forțele ruse au avansat din Belarus prin zona Cernobîl în direcția Kievului.
Structura care protejează reactorul 4, afectată de atacul cu dronă din 2025
Dincolo de importanța militară a regiunii, orice confruntare în apropierea Cernobîlului provoacă îngrijorări suplimentare din cauza infrastructurii nucleare existente.
Der Spiegel atrage atenția asupra situației structurii uriașe de protecție care acoperă reactorul 4, distrus în catastrofa nucleară din 1986.
Noul Confinament de Siguranță a fost instalat în 2016 pentru a izola rămășițele reactorului și a împiedica eliberarea particulelor radioactive în mediul înconjurător. Structura a fost proiectată pentru o durată de funcționare de aproximativ 100 de ani.
În februarie 2025, învelișul a fost însă lovit de o dronă despre care Ucraina a afirmat că era rusească.
Impactul a provocat un incendiu mocnit în interiorul structurii și a deteriorat membrana acesteia. Ulterior, partea metalică afectată a fost reparată de echipele ucrainene, potrivit publicației germane.
Cu toate acestea, structura de protecție nu mai funcționează în totalitate conform parametrilor pentru care a fost proiectată, după avariile produse în urma atacului.
Tocmai această vulnerabilitate face ca perspectiva unor noi operațiuni militare în apropierea fostei centrale nucleare să fie deosebit de sensibilă. Zona Cernobîl nu reprezintă doar o posibilă rută militară între Belarus și nordul Ucrainei, ci găzduiește în continuare infrastructura necesară izolării materialelor radioactive rămase după cel mai grav accident nuclear din istorie.
