Conflictul cu Iranul declanșează criză energetică globală: costuri mai mari și consum redus pentru toți
Războiul din Orientul Mijlociu a declanşat un scenariu de coşmar pentru sistemul energetic global, reducând atât de mult oferta încât consumatorii din întreaga lume sunt nevoiţi să plătească mult mai mult pentru energie şi, în acelaşi timp, să îşi reducă consumul.
Închiderea efectivă a strâmtorii Ormuz, un canal îngust de-a lungul coastei iraniene, a blocat transportul a aproximativ 20% din petrolul şi gazul natural lichefiat al lumii, după ce Statele Unite şi Israelul au început lovituri aeriene împotriva Iranului pe 28 februarie.
În acelaşi timp, atacurile continue dintre Iran şi Israel au vizat infrastructura energetică din Orientul Mijlociu, provocând pagube la câmpuri de gaze, rafinării de petrol şi terminale energetice, pe care reprezentanţii industriei spun că vor dura ani de zile pentru a fi reparate.
Conflictul cu Iranul declanșează criză energetică globală: costuri mai mari și consum redus pentru toți
Toate acestea reprezintă ceea ce Agenţia Internaţională pentru Energie a numit deja cea mai gravă perturbare energetică globală din istorie, depăşind chiar şi embargoul petrolier arab din 1973, care a provocat penurii de combustibil şi daune economice majore.
Nu vei putea rezolva această criză doar prin economisire. În realitate, preţurile vor creşte suficient de mult încât oamenii să fie forţaţi să reducă consumul”, a declarat Dan Pickering, director de investiţii la Pickering Energy Partners.
Până în prezent, criza a scos de pe piaţă aproximativ 400 de milioane de barili de petrol – echivalentul a aproximativ patru zile din oferta globală – ceea ce a dus la creşteri ale preţurilor de aproximativ 50%.
Petrolul, gazele şi produsele rafinate sunt esenţiale pentru numeroase sectoare ale economiei moderne, de la transportul rutier şi aerian până la alimentarea locuinţelor şi a industriei, dar şi pentru producţia de materiale plastice şi îngrăşăminte, potrivit News.ro
”Amploarea riscurilor legate de combustibili, produse chimice, LNG şi materii prime pentru îngrăşăminte face ca acest moment să fie diferit de episoadele anterioare de tensiuni în Golf”, a spus Aditya Saraswat, vicepreşedinte senior la compania de consultanţă Rystad Energy.
Citește și: O companie tradițională se închide la 50 de ani de la înființare. 500 de angajați își pierd slujbele
Creşterea preţurilor energiei alimentează şi inflaţia, afectând consumatorii şi companiile, devenind o problemă politică majoră pentru preşedintele american Donald Trump, care încearcă să justifice războiul în faţa opiniei publice.
Preţurile petrolului au crescut deja cu peste 50% la nivel global, depăşind 110 dolari pe baril de la începutul războiului. Pentru petrolul din Orientul Mijlociu, folosit în special de economiile asiatice, preţurile au ajuns aproape de 164 de dolari pe baril.
Creşterea preţurilor combustibililor pentru transport pune presiune pe consumatori şi companii din întreaga lume şi determină guvernele să adopte măsuri pentru reducerea consumului.
În Thailanda, de exemplu, funcţionarilor publici li s-a cerut să economisească energie, suspendând deplasările externe şi folosind scările în locul lifturilor, iar Bangladesh a închis universităţile.
Sri Lanka a introdus raţionalizarea combustibilului, China a interzis exporturile de combustibili rafinaţi, iar planul de urgenţă energetică al guvernului britanic include reducerea limitelor de viteză pentru a economisi carburant.
Agenţia Internaţională pentru Energie a propus şi alte măsuri de reducere a cererii, precum munca de acasă şi evitarea călătoriilor cu avionul, deja afectate de închiderea unor importante huburi aeriene din Orientul Mijlociu.
IEA a decis la începutul lunii să elibereze un volum record de 400 de milioane de barili de petrol din rezervele de urgenţă, însă analiştii spun că măsura este insuficientă, deoarece această cantitate acoperă doar aproximativ 20 de zile din impactul războiului asupra pieţei.
Citește și: Prețul benzinei și motorinei va ajunge la cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani. Graficul care dă fiori
Reducerea cererii este singura soluţie atunci când oferta scade, a declarat Natasha Kaneva, analist la JP Morgan.
”Piaţa se confruntă cu un deficit acut de produse (…) care pur şi simplu nu pot fi consumate pentru că nu sunt disponibile”, a spus ea.
Între timp, preţurile continuă să crească. De exemplu, combustibilul pentru avioane în Europa a atins un nivel record de aproximativ 220 de dolari pe baril, ceea ce se va traduce rapid în bilete de avion mai scumpe.
În Statele Unite, unde importurile de petrol din Orientul Mijlociu sunt reduse, preţul benzinei a crescut cu peste un dolar pe galon de la 28 februarie, ajungând la aproximativ 4 dolari pe galon.
Preţurile gazelor naturale cresc puternic în Europa şi Asia după ce atacurile reciproce dintre Israel şi Iran au afectat instalaţiile de gaze din Golf. Costurile energiei electrice pentru consumatori ar putea creşte semnificativ.
Israelul a lovit miercuri câmpul de gaze South Pars din Iran, iar Iranul a atacat a doua zi complexul major de LNG Ras Laffan din Qatar. Directorul executiv al QatarEnergy, Saad al-Kaabi, a declarat că atacurile iraniene vor scoate din producţie 12,8 milioane de tone de LNG pe an – aproximativ 3% din oferta globală – pentru o perioadă de trei până la cinci ani.
Situaţia este critică deoarece produsele petroliere şi gazele sunt esenţiale pentru numeroase industrii, de la farmaceutică până la producţia de materiale plastice şi îngrăşăminte, a spus Menelaos Ydreos, secretar general al International Gas Union.
Războiul ameninţă şi aprovizionarea cu alimente. Piaţa globală a îngrăşămintelor a fost grav afectată deoarece aproximativ o treime din comerţul mondial cu fertilizanţi trece în mod normal prin strâmtoarea Ormuz, iar transporturile sunt acum blocate.
Preţurile produselor pe bază de azot, precum ureea – cel mai important tip de îngrăşământ – au crescut cu 30% până la 40% de la începutul conflictului.
Fabrici de îngrăşăminte din India, Bangladesh şi Malaysia reduc comenzile, scad producţia sau îşi opresc activitatea din cauza lipsei de materii prime.
Dacă conflictul va continua încă câteva săptămâni, aprovizionarea globală cu alimente va fi afectată semnificativ, a declarat Maximo Torero, economist-şef al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură.
Aproximativ jumătate din hrana produsă la nivel mondial este cultivată folosind îngrăşăminte, care în unele ţări reprezintă până la jumătate din costul producţiei de cereale.
