Comisia de la Veneția: Curțile constituționale pot anula alegeri doar în situații excepționale.

Comisia de la Veneția: Curțile constituționale nu ar trebui să invalideze alegeri decât în cazuri excepționale.

Puterea curților constituționale de a anula alegeri trebuie să fie limitată la circumstanțe excepționale și reglementată clar, potrivit Comisiei de la Veneția.

Comisia de la Veneția: Curțile constituționale pot anula alegeri doar în situații excepționale

Această concluzie a fost formulată în raportul urgent emis pe 27 ianuarie, ca răspuns la anularea alegerilor prezidențiale din România de către Curtea Constituțională, pe 6 decembrie 2024.

Citește și Remus Pricopie, revoltat de admiterea unei candidaturi la prezidențiale: ”Suntem într-un film prost”

Raportul a fost elaborat pe baza observațiilor raportorilor și emis în conformitate cu articolul 14a al Regulamentului interior revizuit al Comisiei de la Veneția, aprobat în Sesiunea Plenară din 14-15 martie.

Pe 13 decembrie 2024, Theodoros Rousopoulos, președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, a cerut Comisiei un raport urgent pentru a clarifica în ce condiții și conform căror norme juridice o curte constituțională poate invalida alegeri, având în vedere precedentul creat în România.

Recomandările Comisiei de la Veneția

În raportul său publicat pe 18 martie, Comisia de la Veneția subliniază mai multe principii fundamentale privind invalidarea alegerilor:

Deciziile privind anularea alegerilor trebuie luate de cel mai înalt organism electoral și revizuite de o curte constituțională sau de o instanță electorală specializată.

Citește și Anamaria Gavrilă e acuzată de fraudă electorală şi fals în semnături. S-a ales cu o nouă contestaţie

Puterea curților constituționale de a invalida alegerile ex officio trebuie limitată la cazuri excepționale și reglementată clar.

Anularea parțială sau totală a alegerilor trebuie permisă doar în situații extreme, atunci când neregulile constatate ar fi putut influența rezultatul scrutinului.

Procesul decizional privind rezultatele alegerilor trebuie să fie echitabil, obiectiv și bine motivat, bazându-se pe fapte clar stabilite și oferind părților afectate dreptul de a-și prezenta dovezile.

Trebuie să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor dacă sunt afectate drepturile și libertățile electorale de către stat, actori electorali sau prin influența media, inclusiv cea sponsorizată din străinătate.

Statele trebuie să reglementeze distorsiunile informaționale și atacurile cibernetice, iar candidații și partidele trebuie să aibă acces echitabil la mediul online.

Campaniile electorale online trebuie să fie transparente, iar publicitatea politică trebuie identificată și monitorizată pentru a preveni influențele neloiale asupra procesului democratic.

Aceste recomandări vin în contextul unei preocupări crescute privind integritatea alegerilor și a unei nevoi urgente de clarificare a rolului curților constituționale în procesul electoral.