Austria sugerează că va accepta aderarea României la Schengen în următoarele luni

 Veto-ul pe care Viena l-a spus aderării României şi Bulgariei la Schengen a fost unul „de moment" şi nu este „pentru totdeauna", a declarat el într-un interviu citat de presa austriacă.

„Sunt încrezător că vom reuşi să luăm cu adevărat măsuri aici, în următoarele câteva luni, astfel încât cifrele să scadă. Apoi, nimic nu va mai sta în calea extinderii spaţiului Schengen. La urma urmei, nu am spus că nu ne putem înţelege pe acest subiect niciodată, ci doar în acest moment", a spus Alexander Schallenberg într-un interviu pentru agenţia austriacă de presă APA.

În ceea ce priveşte cererile ministrului pentru Europa, Karoline Edtstadler (ÖVP), şi ale cancelarului Nehammer de a ridica garduri la frontierele externe ale UE, Schallenberg susţine că „ar exista o bază legală şi ar exista mijloace financiare pentru a face acest lucru".

Ministrul Alexander Schallenberg, care face parte din acelaşi partid conservator OeVP al cancelarului Karl Nehammer, nu consideră că Austria este izolată în cadrul UE prin controversatul său veto împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen şi susţine pe deplin decizia guvernului federal.

Citește și: Au vizitat sau nu extratereștrii Pământul? Răspunsul Pentagonului după verificarea a mii de dosare

„Acesta este un proces de discuţie complet normal", se apără şeful diplomaţiei de la Viena referindu-se la demersul de a bloca extinderea Schengen în cazul României şi Bulgariei.

Dacă Austria, ca stat aflat "în centrul continentului", are cel mai mare număr de cereri de azil din Europa, "atunci ceva nu este în regulă", a argumentat el. Austria este "înconjurată de state UE şi de state Schengen, cu excepţia Elveţiei şi a Liechtensteinului".

Citește și: BCR-Erste spune câte conturi s-au închis după îndemnul la boicot. „Angajații au fost dezamăgiți”

În condiţiile în care ţara se confruntă cu atât de multe cereri de azil, "este legitim să spunem că avem nevoie de sprijin". Aceasta nu este o problemă bilaterală, ci o problemă "paneuropeană", a explicat  Alexander Schallenberg în interviul acordat agenţiei APA.