Bulgaria și România ca "porți de acces" pentru migranți? Cum calculează Austria numărul migranților, se întreabă Die Press.
CONTEXT
În timp ce în primele 9 luni ale anului 2022 s-a înregistrat o creștere de aproximativ 170% pe ruta Balcanilor de Vest, în România, în aceeași perioadă, s-a înregistrat o scădere cu 43% a intrărilor ilegale.
Citește și: Premierul austriac râde de boicotul românilor: O să vă pierdeți banii și slujbele
Datele FRONTEX arată cu claritate că migranții ilegali au folosit preponderent trasee din alte state aflate pe ruta Balcanilor de Vest. România se află în proximitatea rutei Balcanilor de Vest, însă datele FRONTEX arată că doar o foarte mică parte din migrația de pe Ruta Balcanilor de Vest trece prin România.
Concret, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, la frontiera cu Serbia s-a înregistrat o scădere a presiunii imigraționiste, atât in ceea ce privește detecțiile și șederile ilegale, cât și în ceea ce privește prevenirea trecerilor ilegale.
Citește și: Opoziția din Austria vrea România în Spațiul Schengen, dar sondajele nu ne sunt favorabile
Astfel, se confirmă eficiența măsurilor dispuse pentru controlul și supravegherea frontierei, în timp ce numărul detecțiilor la frontiera cu Serbia reprezintă doar 1,3% din totalul detecțiilor raportate de Agenția FRONTEX pe ruta Balcanilor de Vest. Este un argument solid că România nu se află pe principala rută aleasă de migranți pentru a ajunge în Spațiul Schengen.
Cum vine Austria cu cifrele sale
„Conform României, au fost doar 3.404 cazuri de treceri ilegale (tentative) anul acesta (inclusiv septembrie). Adică 2,65 la sută din toți cei care vin sau încearcă să vină prin Balcanii de Vest (128.438 de persoane)”, scrie diepresse.
Cifrele României sunt în contrast puternic cu calculele prezentate recent de cancelarul Karl Nehammer. Cu aproximativ 100.000 de persoane reținute la granițele de est și de nord (Burgenland, Austria Inferioară), 35.000 de solicitanți de azil ar veni prin Turcia-Bulgaria-Serbia-Ungaria, 15.000 prin Serbia-România-Ungaria și 5000 prin Bulgaria-România-Ungaria. În total, 55.000 – adică mai mult de jumătate – își fac drum prin Bulgaria și/sau România.
Diferența față de cifrele Frontex se explică prin faptul că 75.000 dintre cei reținuți în această țară nu au fost înregistrați și, prin urmare, se presupune că au fost târâți prin țările de tranzit pe neobservate și, prin urmare, nu apar în statisticile lor, scrie Die Presse.
În orice caz, la sediul de la Varșovia al agenției UE pentru protecția frontierelor Frontex a fost umire după aflarea calculelor Austriei. Între timp, aceștia au fost contactați de partea română cu o solicitare de explicație a locului de unde provin cifrele folosite la Viena, a declarat un oficial Frontex în spatele ușilor închise.
