În momentul de față, sondajele nu indică o situație prea confortabilă pentru țara noastră, dar într-un an și nouă luni se pot schimba multe.
Potrivit unui sondaj OGM/Kurier, dat publicității de publicația Lokal.at la mijlocul lunii noiembrie, prima șansă să formeze viitorul guvern o au partidele de extremă- dreaptă, respectiv de dreapta, care se opun imigrației și, implicit, extinderii Spațiului Schengen.
Astfel, Partidul Libertății (FPÖ- extremă dreaptă) se află pe primul loc, cu 25% intenție de vot (în creștere cu 3 procente), locul al doilea a fost adjudecat de social-democrați (SPÖ), cu 24% (în scădere cu 4 procente), pe poziția a treia sunt cei din Partidul Poporului (ÖVP- conservatori) cu 19% (în scădere trei procente), locul patru aparține liberalilor de la NEOS, cu 10%, Verzii sunt pe poziția a cincea cu 8% (în scădere două procente), locul șase aparține Partidului Berii, cu 6%, recent înființat.
FPÖ: 25% (+3)
SPÖ: 24% (-4)
ÖVP: 19% (-3)
NEOS: 10%
GRÜNE: 8% (-2)
BIER: 6% (NEU)
Șansa României ar fi ca alegerile să fie câștigate de SPÖ, care să facă o alianță de guvernare cu NEOS și Verzii, toate cele trei formațiuni fiind favorabile aderării României la Spațiul Schengen.
Socialiștii înclină spre extindere
În SPÖ lucrurile nu au fost tranșate în sensul susținerii României, dar lideri importanți ai partidului au criticat veto-ul din Consiliul JAI.
Primarul Vienei și liderul SPÖ, Michael Ludwig, sprijină aderarea Bulgariei și României la Schengen, în ciuda opoziției exprimate de președintele partidului, Pamela Rendi-Wagner, care nu a considerat că este momentul potrivit pentru o extindere, scrie „Die Presse”.
Cele două țări sunt evaluate drept țări sigure de către Comisia UE, a declarat primarul Vienei la televiziunea ORF. În opinia sa, Austria ar beneficia de o extindere a spațiului Schengen.
„Nu ar trebui să facem prea mulți pași în UE care să ne izoleze atât de mult. De aceea sunt întotdeauna în favoarea găsirii unor soluții comune în UE” , a spus Ludwig.
Pe de altă parte, Ludwig a fost sprijinit de Andreas Schieder, șeful delegației SPÖ în Parlamentul European. Acesta a criticat faptul că ministrul de Interne, Gerhard Karner (ÖVP), a folosit veto-ul în Consiliul JAI, cu puțin timp înainte de summitul UE de la începutul lunii decembrie, și nu a acționat mai devreme.
„Probleme sunt cu Ungaria și Serbia, nu cu Bulgaria și România”, a spus Schieder . În opinia sa, extinderea Spațiului Schengen ar putea rezolva din probleme, prin creșterea operațiunilor Frontex.
Cancelarul austrian Karl Nehammer (ÖVP) vrea să vorbească din nou despre aderarea la Schengen a României și Bulgariei doar atunci când protecția frontierei va fi îmbunătățită și situația imigranților din Austria se va schimba.„Depinde de Comisia Europeană să preia propunerile Ministerului de Interne austriac. Atunci putem vorbi despre un orar”, a spus Nehammer.
În opinia partidului NEOS, liberal, vetoul limitează libertățile cetățenilor UE și pune în pericol Austria ca locație de afaceri. „În special într-o perioadă cu deficit de muncitori, restricționarea liberei circulații a acestora, în loc să fie susținută printr-un Spațiu Schengen comun este extrem de populistă, mioapă și iresponsabilă”, a declarat vicepreședintele NEOS, Niki Scherak.
Prin urmare, reprezentanții NEOS vor să depună o moțiune la Bruxelles „ca guvernul federal să renunțe la poziția de veto la nivel european și să nu mai blocheze Bulgaria și România să adere la Schengen”.
O veste proastă: extrema dreaptă crește în Austria
O serie de sondaje, cum este și OGM/Kurier sus-menționat, au plasat Partidul Libertății din Austria (FPÖ), de extremă dreaptă, în frunte, până la 25% dintre alegători declarând că-l vor vota.
FPÖ a crescut constant în sondajele recente.
Formațiunea a atins un vârf de 26% la alegerile naționale din 2017, când a devenit partener de guvernare al ÖVP. Ambele partide au apelat la discursuri anti-migrație, în special în perioada crizei migranților din 2015-2016 din Europa.
Cu toate acestea, la doar doi ani mai târziu, guvernul a picat când au apărut videoclipuri cu vicecancelarul și șef al FPÖ Heinz-Christian Strache, oferind contracte publice în schimbul sprijinului politic. Scandalul a fost cunoscut sub numele de Ibizagate și investigațiile sunt încă în desfășurare.
La acea vreme, FPÖ a scăzut în sondaje și de atunci se află în opoziție. Cu toate acestea, permanența unor subiecte controversate precum migrația aduce beneficii acestui partid, au declarat experți austrieci.
Conservatorii pierd voturi
Institutele de sondaje au înregistrat și un transfer de voturi către FPÖ de la ÖVP, care conduce în prezent țara prin cancelarul Karl Nehammer.
Mulți factori pot explica acest fenomen. Unul este numeroasele scandaluri de corupție în care a fost implicat ÖVP în ultimii ani și care au dus la demisia fostului cancelar Sebastian Kurz, ieșit din politică.
Ceea ce a început ca o investigație a presupusei corupții a unui lider FPÖ a luat amploare, iar acum discuțiile dezvăluie scheme de corupție care implică, în mare parte, actualul guvern.
Un alt motiv pentru migrarea alegătorilor a fost gestionarea pandemiei de coronavirus de către actual guvern, precum și antivaccinismul manifestat de FPÖ.
Citește și: ANALIZA Când se va termina războiul din Ucraina? Când Vladimir Putin va pleca de la putere
Cât de probabil este ca extrema dreaptă să revină la guvernare
În Austria se efectuează sondaje de opinie privind intenția de vot, chiar și în anii fără alegeri. Austriecii se vor duce din nou la urne doar pentru a alege un nou parlament în 2024, așa că multe se pot schimba până atunci.
Opoziția, în special FPÖ și SPÖ, a cerut noi alegeri din cauza scandalurilor de corupție în curs care lovesc guvernul din Austria. Cu toate acestea, până acum nu au reușit să adune majoritatea necesară pentru a instala un nou guvern.
Citește și: Curtea de Conturi: Zero controale la vamă cu scanerele mobile. Au intrat 316.000 camioane în doi ani
Chiar dacă FPÖ se consolidează în intenția de vot, este puțin probabil să obțină o majoritate. Aceasta înseamnă că ar trebui să găsească un partener de coaliție, fapt care s-ar putea dovedi problematic într-un scenariu în care majoritatea partidelor nu ar fi dispuse să se asocieze cu extrema dreaptă. Această reticență, desigur, ar putea dispărea, dacă FPÖ va continua să crească.
