Aliații lui Vladimir Putin, puciștii și dictatorii lumii: Lukașenko, Maduro, Assad, Kim

DE Adina Mutăr | Actualizat: 20.03.2022 - 11:15

Cine îl susține pe Putin: dictatorii din Cuba, Venezuela, Myanmar, Coreea de Nord, Siria și dictatorul din Eritrea care a votat împotriva rezoluției ONU.

SHARE

Invazia barbară a Ucrainei de către Vladimir Putin a stârnit indignare în întreaga lume, liderii aliniindu-se pentru a-l denunța pe despotul rus.

Dar multe țări au refuzat să condamne acțiunea militară care a costat deja viața a sute de civili, hotărând să-și păstreze propriile legături istorice sau comerciale cu Moscova.

NATO, UE și aliații lor au furnizat Ucrainei arme și echipament militar, în timp ce impun sancțiuni dure Rusiei, menite să paralizeze economia, boicotați de puciștii și dictatorii situați pe „Axa răului“, potrivit The Daily Mail.

Belarus

Belarus și Rusia au mai mult în comun decât o graniță terestră. Fostele națiuni sovietice au legături economice și politice importante, Rusia reprezentând 48% din comerțul exterior al Belarusului.

În plus, dictatorul Alexandr Lukașenko este încă la putere pentru că regimul său a fost menținut prin forță militară de Putin. După cum susțin analiștii politici, „Minsk este acum o extensie a Kremlinului“.

Siria

Similar cu Alexandr Lukașenko, Bashar al-Assad este la putere pentru că l-a susținut militar Vladimir Putin, în lupta împotriva propriului popor. Assad chiar l-a lăudat pe Putin pentru invazia Ucrainei, denunțând „isteria“ occidentală asupra subiectului.

Liderul sirian, care el însuși este acuzat de crime de război pentru folosirea inclusiv a armelor chimice asupra civililor, a declarat că evenimentele din Ucraina sunt „o corecție a istoriei și restabilirea echilibrului care s-a pierdut în lume după destrămarea Uniunii Sovietice“. 

Atacurile aeriene rusești în Siria au lovit în mod intenționat zone rezidențiale, tabere de refugiați în Idlib – zonă necontrolată de regimul Assad - spitale, școli și piețe, pentru a determina populația să iasă afară din țară, o tactică pe care o folosește Putin acum în Ucraina.

Țara devastată de război a devenit un teren de testare pentru armele și tacticile rusești pe care le poate aplica acum în Ucraina.

Venezuela

În timpul actualei crize prezidențiale din Venezuela, Putin l-a sprijinit pe Maduro și i-a recunoscut câștigurile electorale pe care alții le-au considerat frauduloase.

Cele două națiuni au desfășurat exerciții militare comune și împărtășesc o opoziție față de Occident, agravată de sancțiunile impuse împotriva conducerii lui Maduro.

Drept urmare, Nicolas Maduro i-a oferit un „sprijin puternic“ lui Putin. Cei doi au discutat despre un parteneriat strategic în creștere, după ce Maduro a denunțat „planurile perverse ce urmăresc să încerce Rusia militar și strategic“.

Dictatorii deplâng
"planurile perverse
ce urmăresc să
încerce Rusia
militar și strategic"

Ministerul de Externe al Venezuelei a învinuit SUA pentru agresiunea Rusiei, în conformitate cu retorica Kremlinului.

„Republica Bolivariană Venezuela își exprimă îngrijorarea cu privire la agravarea crizei din Ucraina și deplânge batjocura și încălcarea acordurilor de la Minsk din partea NATO, încurajată de Statele Unite ale Americii“, se arăta într-un comunicat al ministerului.

Cuba

La fel ca Venezuela, Cuba își respectă loialitatea față de Moscova, dând vina pe SUA și Occident pentru invazia Rusiei în Ucraina.

Națiunea a criticat SUA pentru că au impus „extinderea progresivă a NATO către granițele Federației Ruse“, în timp ce a cerut o soluție diplomatică.

Ministerul de Externe a declarat că „Guvernul SUA a amenințat Rusia de săptămâni întregi și a manipulat comunitatea internațională cu privire la pericolele unei invazii masive iminente“ a Ucrainei. Nu a contat că „manipularea“ s-a adeverit.

„A furnizat arme și tehnologie militară, a dislocat trupe în mai multe țări din regiune, a aplicat sancțiuni unilaterale și nedrepte și a amenințat cu alte represalii“, se arată în comunicat.

Cuba și Rusia sunt în relații strânse de când Uniunea Sovietică a amplasat rachete balistice în țară, pe timpul președintelui Nikita Hrușciov, declanșând Criza cubaneză a rachetelor. Cuba a recunoscut și Crimeea ca parte a Rusiei după anexarea din 2014.

Myanmar

Junta militară din Myanmar, sprijinită de Rusia și China, și-a exprimat sprijinul pentru Putin și ambițiile sale teritoriale în Ucraina. Generalul Zaw Min Tun, un purtător de cuvânt al Consiliului juntei, a declarat: „Numărul unu este că Rusia a lucrat pentru a-și consolida suveranitatea. Cred că acesta este lucrul corect de făcut. Numărul doi este să arătăm lumii că Rusia este o putere mondială“.

Guvernul din exil însă a sprijinit Ucraina, condamnând pe Twitter acțiunile Rusiei.

Un expert ONU în drepturile omului a raportat că Rusia și China furnizează juntei militare din Myanmar avioane de luptă care sunt folosite pentru lovirea civililor.

Coreea de Nord

Cum era de așteptat, Coreea de Nord s-a alăturat dictatorilor, acuzând „politica hegemonică a  SUA și a Occidentului“ pentru invazia Ucrainei.

În prima sa declarație oficială cu privire la atacul Rusiei, Ministerul de Externe din Coreea de Nord  învinuiește Occidentul de „abuz de putere“.

„Cauza principală a crizei ucrainene se află în totalitate în politica hegemonică a SUA și a Occidentului, care se impun prin abuzuri și abuz de putere împotriva altor țări“, a declarat agenția oficială de presă KCNA, citând un purtător de cuvânt al Miniterului de Externe, fără să-i dea numele. 

Unii lideri nu s-au alăturat
efortului internațional din
cauza relațiilor complicate
cu Moscova

Coreea de Nord a acuzat Washingtonul și aliații săi că ignoră „cererile rezonabile și legitime ale Rusiei“ pentru garantarea securității susținute legal. Ei „subminează în mod sistematic mediul de securitate european prin urmărirea expansiunii Organizației Tratatului Atlanticului de Nord către est, inclusiv prin desfășurarea flagrantă a sistemelor de arme de atac“, a spus KCNA.

Aliatul nord-coreean din epoca sovietică împarte cu Rusia o graniță de 18 kilometri, dar și sentimente
anti-Occident și anti-NATO. Ambele țări dispun de
capacități nucleare.

Ce țări au decis să nu sancționeze Rusia

Țări de pe tot globul au paralizat economia rusă în ultimele săptămâni cu sancțiuni menite să-l descurajeze pe președintele rus Vladimir Putin de a continua invazia militară în Ucraina.

Dar unii lideri au ales să nu se alăture efortului internațional, din cauza relațiilor complicate cu Moscova, de la legături financiare, până la considerente strategice de securitate națională.

Statele Unite, Uniunea Europeană, Regatul Unit, Canada, Japonia, Taiwan, Australia, Noua Zeelandă și multe altele au impus toate sancțiuni agresive împotriva majorității sectorului financiar al Rusiei și a elitei celor mai bogați și mai puternici oameni ai țării.

Alexis Mracek, cercetător la Heritage Foundation, a subliniat că sancțiunile țărilor occidentale afectează dramatic economia Rusiei.

„Cred că este important ca SUA și Occidentul să izoleze Rusia cât mai mult posibil cu sancțiuni pentru a arăta cu adevărat rușilor că Occidentul îi va trage la răspundere“, a declarat Mracek pentru Washington Examiner.

Dar sunt țări care, deși nu sunt în relații de alianță cu Rusia, nu s-au alăturat încă efortului global de a implementa sancțiuni zdrobitoare.

China nu aprobă, dar nici nu condamnă Rusia

În ciuda unei alianțe declarate înainte de invazia Ucrainei de către „partenerul strategic“ Putin, Partidul Comunist din China a încercat să evite să exprime prea mult sprijin fie Rusiei, fie Ucrainei, în încercarea de a rămâne neutru.

China a fost una dintre puținele țări care au decis să se abțină de la votul unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU care condamna invazia ilegală a Rusiei.

Beijingul a refuzat până acum să numească acțiunea Rusiei în Ucraina o „invazie“ sau să critice Kremlinul, în ciuda intensificării atacurilor din partea armatei lui Putin.

De asemenea, Beijingul a aruncat Moscovei un alt colac de salvare împotriva sancțiunilor prin ridicarea restricțiilor la importul de grâu, într-un impuls economic pentru Moscova, în ciuda sancțiunilor ample impuse de Occident în încercarea de a opri războiul.

Importurile fuseseră restricționate în ultimele luni din cauza îngrijorării cu privire la măsurile Rusiei de prevenire a bolilor plantelor, în special în culturile agricole.

Sprijinul Chinei față de Rusia este privit ca un punct de referință pentru a stabili dacă invazia va declanșa acțiuni similare în întreaga lume, președintele Xi fiind cunoscut că vrea să anexeze Taiwanul. 

India vrea și cu Rusia, și cu SUA

India s-a abținut de la vot în cadrul unui efort al Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite pentru a condamna invazia rusă a Ucrainei.

Premierul indian Narendra Modi nu a sprijinit pachetul de sancțiuni al Occidentului și a căutat modalități de a continua comerțul cu Rusia, în ciuda retragerii Rusiei din instituțiile financiare internaționale.

India face eforturi de a-și menține relația cu Rusia, care este un furnizor cheie de energie și partener comercial, și de a-și păstra și legăturile cu SUA și alte țări occidentale. Rusia a oferit sprijin Indiei în disputele cu Pakistanul și China. 

Emiratele Arabe Unite calcă pe cioburi

Emiratele Arabe Unite s-au abținut de la votul Consiliului de Securitate al ONU, alăturându-se Chinei și Indiei în refuzul lor de a condamna agresiunea Rusiei, deși au votat pentru mustrarea Rusiei în votul Adunării Generale a ONU care a urmat.

Liderii Emiratelor Arabe Unite au emis declarații atente care nu au criticat direct Kremlinul.

Emiratele Arabe Unite au o relație comercială și turistică importantă cu Rusia, iar relațiile reînnoite cu conducerea Siriei, pe care Rusia a susținut-o, le-au complicat, de asemenea, calculele dacă să fie alături de Occident împotriva Rusiei.

La fel ca și alte țări din Orientul Mijlociu care refuză să impună sancțiuni, liderii EAU nu se confruntă cu tipul de presiune din partea publicului de a se opune lui Putin cu care se confruntă liderii occidentali, potrivit Institutului Orientul Mijlociu.

Cu toate acestea, alte țări din Orientul Mijlociu au criticat incursiunea Rusiei. Libanul, de exemplu, a emis o declarație prin care condamna invazia într-o mișcare care a surprins oficialii ruși.

Israelul are interese privind Iranul

Liderii israelieni nu au luat decizii agresive pentru a contracara Rusia în genul celor luate de  aliații lor occidentali.

Ministrul israelian de Externe, Iair Lapid, a descris săptămâna trecută atacurile din Ucraina drept „o încălcare gravă a ordinii internaționale“.

Dar Israelul a respins cererile Ucrainei de a trimite arme și de a împărtăși informații militare și nu a impus sancțiuni proprii împotriva Rusiei.

În timp ce relația strânsă a Israelului cu SUA a presat liderii israelieni să acționeze, Israelul a preferat să beneficieze în continuare de o relație de cooperare cu Moscova, ce i-a permis în ultimii ani să lovească convoaiele iraniene în Siria.

În plus, Israelul are și numeroși cetățeni de origine evreiască în Ucraina, pe care se străduie să-i extragă și nu vrea complicații cu Kremlinul.

Mexicul vrea relații internaționale stabile

Președintele mexican Andres Manuel Lopez Obrador a declarat că țara sa nu va aplica nicio sancțiune economică Rusiei din cauza invaziei sale în Ucraina, invocând dorința de „a menține relații internaționale stabile“.

Lopez Obrador a criticat, de asemenea, ceea ce el a descris drept cenzura mass-media rusă de către companiile de tehnologie.

Serbia nu e împotriva Rusiei, orice ar face

Serbia s-a abținut să impună sancțiuni împotriva Rusiei, în ciuda speranțelor țării de a adera la Uniunea Europeană în anii următori.

Liderii sârbi au subliniat sprijinul Rusiei pentru Serbia în timpul conflictului din fosta provincie sârbă Kosovo din anii 1990 și, drept urmare, au declarat că nu pot fi împotriva Moscovei, orice ar face.

Serbia se bazează, de asemenea, în mare măsură pe Rusia pentru nevoile sale energetice, ceea ce face dificilă o decizie de represalii împotriva Moscovei, în ciuda presiunii ca Serbia să se alăture eforturilor UE de sancțiuni.

Turcia nu impune sancțiuni, vrea să medieze conflictul

Turcia nu are de gând să impună sancțiuni Rusiei în acest moment, deoarece țara nu dorește ca legăturile sale economice puternice cu Moscova să fie deteriorate, a declarat  purtătorul de cuvânt al președintelui, Ibrahim Kalin.

Legăturile economice ale Turciei cu Rusia includ sectoare precum energia, turismul și agricultura.

Kalin a subliniat că Turcia dorește să rămână într-un dialog cu Rusia ca un factor mai important în evitarea deciziei de sancțiuni și că oficialii din țările occidentale au transmis, de asemenea, autorităților turce importanța ca țara să rămână în legătură cu Rusia.

„Unii dintre noi trebuie să rămână în legătură cu Rusia și să-i încurajeze să revină la masa negocierilor“, a spus Kalin.

Însă Turcia a interzis tranzitarea navelor de război prin Bosfor și Dardanele, afectând mașina de război a Rusiei.

Rămânerea Rusiei la masa negocierilor este un motiv temeinic, dacă cerințele Moscovei ar fi realizabile. Dar toți experții sunt de acord că cerințele Rusiei sunt „prea maximaliste“.

Recunoașterea Crimeii ca teritoriu aparținând Rusiei și „denazificarea“ Ucrainei nu sunt cerințe potrivite cu realitatea.

Turcia consideră că principala problemă a Moscovei este posibilitatea aderării Ucrainei la NATO, Moscova ridicând această problemă și în trecut și că aici ar fi nevoie de o abordare eficientă, pentru a opri războiul. 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2022 NEWS INTERNATIONAL S.A.